Legume atipice produse la Staţiunea Legumicolă Buzău

Mii de legumicultori din toată ţara folosesc, de ani buni, în grădinile lor seminţe cumpărate de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău. Mulţi dintre ei au avut curiozitatea să vadă în ce condiţii se produce materialul săditor dar şi ce soiuri noi scot pe piaţă cercetătorii buzoieni, astfel că instituţia a organizat o zi a porţilor deschise, relateaza adevarul.ro. Potrivit sursei citate, curiozitatea a fost atât de mare, încât oaspeţii au dat peste cap programul organizatorilor, cerând să petreacă mai mult timp în serele unde se produc loturi experimentale de legume şi zarzavat.

Multe dintre întrebări au vizat castraveţii pentru diabet, soiuri aduse din America Latină şi adaptate zonei noastre, prin încrucişări cu soiuri autohtone, de echipa de cercetători din Buzău. Unul dintre soiurile de castraveţi pentru diabet mai are şi denumirea de „castravete grenadă”, deoarece, la coacere, îşi aruncă seminţele. Fructul imatur arată cu striaţii, este amar, iar la maturitate se îngălbeneşte, crapă puţin şi îşi aruncă seminţele la o distanţă destul de mare în jurul plantei. Compoziţia castraveţilor pentru diabet este asemănătoare insulinei, de aceea leguma este recomandată pentru consum bolnavilor de diabet. „Castravetele pentru diabet conţine 17 dintre cei 18 aminoacizi cât conţine insulina. Este foarte aproape de insulina pe care o folosesc bolnavii de diabet tip B. Nu înlocuieşte insulina, dar ajută bolnavii de diabet. Am trimis seminţe în toată ţara şi deja am primit semnale şi de la bolnavii de diabet care spun că se simt bine”, declară Costel Vânătoru, cercetător la staţiunea legumicolă Buzău. Efecte terapeutice are şi castravetele ţepos, “o specie recent introdusă în studiu, tot cu caracter medicinal, care conţine inulină, dar nu în cantitate aşa de mare ca cel prezentat anterior”, după cum explică cercetătorul Costel Vânătoru.

În serele experimentale de la Buzău, se mai cultivă şi o specie de castravete din care se produc bureţi de spălat. „Este burete vegetal. În interior este o reţea, o pulpă, o ţesătură. Se scoate această epidermă, se extrag seminţele, se scutură, după care se spală de saponine, se clăteşte bine, se înmoaie după care vă puteţi spăla cu el uşor. Este una dintre metodele clasice şi sănătoase de activare a circulaţiei”, explică Floarea Burnichi, cercetător al staţiunii buzoiene.

O altă realizare a cercetătorilor buzoieni este vânăta albă, soi pe care l-au preluat de la cercetătorii din Vidra pentru a-l îmbunătăţi. „Vânăta albă are seminţe mai puţine în fruct, pulpa foarte bună pentru prelucrat şi zicem noi că poate să înlocuiască cu succes vânăta clasică. În lume au fost create de mult soiuri de vânătă albă însă la noi abia acum a fost creat un soi, la Vidra, iar noi venim din urmă cu alţi genitori, alte linii, care în curând sperăm că vor fi omologate”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
Staţiunea îmbunătăţeşte an de an soiurile de legume tradiţionale şi mereu apar ardei din ce în ce mai iuţi, ceapă din ce în ce mai aromată şi mai rezistentă în timp sau tomate cu aspect şi culori noi. negre
Tomatele negre, tip cireaşă, încep să aibă căutare mai ales în rândul producătorilor de conserve. „Tomatele negre ne-au fost solicitate pentru prelucrare industrială, diverse produse cum ar fi tomate la borcan sau tomate pentru dulceaţă. Sunt foarte bune pentru dulceaţă, mai ales că au şi pigmentul necesar. Au conţinut mare în vitamina C, au raport zahăr – aciditate echilibrat şi conţinut de licopen, acele substanţe utile în prevenirea cancerului de sân, al prostatei. Au substanţe oxidante utile pentru menţinerea stării de sănătate”, spune Floarea Burnichi.

În ultimii ani, au avut căutare seminţele de pepene galben fondant. Fructul are culoarea de bază a epidermei galbenă, este scurt şi are diametrul mic, de 12 centimetri. Pulpa are culoare de bază crem iar gustul este fondant. Prin diverse încrucişări, pepenelui galben fondant îi pot fi atribuite mai multe arome. „Mi-am dat seama că această specie are o disponibilitate genetică de a-şi modifica aroma şi gustul. Aşa am creat soiuri cu aromă de ananas, kiwi, vanilie şi coniac”, a declarat doctorul în horticultură Costel Vânătoru. Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău, una dintre puţinele din ţară, este renumită printre legumicultori ca fiind principalul generator de seminţe pentru legume tradiţionale. De anul trecut şi până în prezent, cererea de material săditor a crescut de cinci ori dar, din păcate, suprafeţele de teren pe care le deţine staţiunea, 119 hectare, nu permit majorarea producţiei. Experienţă de peste cinci decenii Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău a fost înfiinţată în aprilie 1957, sub numele de Staţiunea Experimentală. Este o unitate strategică de cercetare şi dezvoltare pentru zona bazinului legumicol Buzău şi a judeţelor limitrofe, cu preocupări actuale în ameliorare unor specii de tomate, ardei, castraveţi, ceapă, varză de toamnă, salată, fasole pitică şi pătlăgele vinete. Unitatea de cercetare are în curs de omologare patru soiuri de tomate, trei pentru consum în stare proaspătă şi industrializare şi un soi tip cireaşă, un soi de castraveţi, un soi de ceapă, un soi de varză de toamnă, două soiuri de ardei gras, un soi de ardei gogoşar, un soi de pătlăgele vinete, un soi de dovlecel, un soi de ridichi de lună. Instituţia are în structura sa un număr de 63 de angajaţi, dintre care 13 sunt cercetători în horticultură.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.