Libertatea Presei – Interviu cu Pavol Szalai, directorul pentru zona Europa și Balcani al organizației Reporteri Fără Frontiere
Cât de importantă este Libertatea Presei în prezent? Cât de importantă este lupta împotriva știrilor false (fake news)?
Nu există un moment mai bun pentru importanța libertății presei decât actuala criză a coronavirusului. Avem nevoie de informații de încredere cu privire la pandemie și de verificare bazată pe fapte asupra acțiunii guvernelor împotriva pandemiei, astfel încât să putem combate criza coronavirusului. De fapt, trebuie să ne bazăm pe libertate pentru a ne păstra sănătatea. Din păcate, în timpul acestei crize a coronavirusului am văzut două tipuri de încălcare a libertății presei. Primul tip apare mai ales în Europa centrală și apoi în Balcani. Autoritățile au folosit criza sanitară pentru a impune represiuni împotriva mass-mediei critice și a jurnaliștilor, folosind legile cercetătorilor sau detențiile ca măsuri restrictive. Le-am văzut în Ungaria, Serbia. Dar am văzut și măsuri potențial amenințătoare în România, cu privire la detenții. Au apărut din nou în Serbia, apoi în Kosovo, în Polonia, dar și în Olanda. În America Centrală există un alt tip de încălcări ale libertății presei pe care le-am văzut în timpul crizei coronavirusului. Acestea sunt violente, atacuri împotriva jurnaliștilor participanți la proteste împotriva măsurilor restrictive legate de criza coronavirusului. În Germania au existat două valuri de violență la protestele legate de primul și al doilea val de pandemie. Protestatarii s-au legat adesea de extremitatea dreaptă. Jurnaliștii au fost atacați fizic, au fost cel puțin nouă cazuri de atacuri. Au fost înregistrate momente similare si în Italia.
Dar organizația Reporteri Fără Frontiere încearcă să găsească soluții pentru problema știrilor false. Pe parcursul lunii noiembrie Forumul pentru Informație și Democrație, inițiat de Reporterii Fără Frontiere, a publicat un raport cu un total de 250 de recomandări bazate pe mai mult de 100 de contribuții ale experților internaționali.
Pentru o țară ca România, de multe ori presa din statele occidentale este un model de urmat, un model cu care ne comparăm. Ce lecție am putea învăță din modul în care țările occidentale își conduc mass-media?
Există mai multe lecții pe care România le poate lua din Europa de Vest și, în general, din țări de rang mai înalt în Indicele Mondial al Libertății Presei stabilit de organizatia Reporteri Fără Frontiere.
Prima lecție este că lupta pentru libertatea presei nu se termina niciodată. Trebuie să rămânem vigilenți și chiar și în țările care sunt în topul indicelui, există probleme, iar jurnaliștii și instituțiile și apărătorii libertății presei trebuie să fie mobilizați pentru a proteja dreptul la informație.
O altă lecție este că, și nu există din nou un exemplu mai bun, criza coronavirusului ne-a demonstrat că libertatea presei nu este o problemă națională, ci europeană și mondială. Ce se întâmplă într-o țară, cum ar fi criza secolului din China, de exemplu, influențează alte țări. Și acesta este motivul pentru care nivelul de libertate a presei dintr-o țară, determină, de asemenea, accesul la informații și libertatea presei în alte țări.
Cea de-a treia lecție se referă la transparența față de proprietatea / proprietarul mass-mediei. Există anumite bune practici în unele țări din UE care dovedesc că proprietarul / beneficiarul final este o forță de fațadă, de cele mai multe ori penală. Și, în acelasi timp, există recomandări în legislați UE care oferă indicații despre cum să îmbunătățim transparența dreptului de proprietate asupra mass-media.
O lecție specială pe care România o poate lua de la alte țări este solidaritatea jurnaliștilor. Este foarte importantă, de exemplu, lupta împotriva numărului din ce în ce mai mare de cazuri de calomnie, care vizează mass-media, care doresc să șteargaăarticole din presă, de exemplu.
O altă lecție este, și acest lucru este foarte important: nu așteptați ca Occidentul să vină cu soluții pentru dumneavoastra. Există modele economice durabile în mass-media în Europa de Est, în țări precum Polonia sau Slovacia, de exemplu. Există țări din Europa de Est în care libertatea presei este relativ bine protejată, de exemplu, țările baltice post-sovietice, așa că inspirați-vă, fiți încrezători și evaluați în mod critic modul în care modelele de succes pot fi adaptate în contextul românesc local.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu
Credit foto (facebook) Ctibor Bachratý, Biela vrana