Liviu Dragnea, discuţii pe tema regionalizării şi a managementului fondurilor

Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, s-a întâlnit luni, 30 septembrie, la sediul MDRAP, cu Koos Richelle, director general al Direcției Generale (DG) pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Una dintre temele de discuţie a vizat priorităţile Guvernului român în domeniul reformei administraţiei publice: regionalizarea şi descentralizarea, stabilirea competenţelor regiunilor, reforma finanţelor publice, consolidarea capacităţii administraţiei publice, simplificarea procedurilor administrative şi dezvoltarea cadrului strategic pentru Programarea bugetară 2014-2020 în domeniul administraţiei publice.

„Am pregătit proiectul regionalizării şi descentralizării, pe care vrem să-l realizăm, şi avem în lucru codificarea legilor şi descentralizarea financiară. Am lucrat în strânsă legătură cu autorităţile locale, ca să avem o bună capacitate administrativă, şi, mulţumită acestui fapt, ca şi experienţei de lucru cu Programul Operaţional Regional (POR), comunicarea este foarte bună. Problemele apar în relaţia cu instituţiile centrale, cu ministerele – dar am avut de curând o discuţie despre Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) şi aşteptăm de la fiecare minister, în următoarele două săptămâni, un calendar cu termene precise”, a menţionat viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

Referitor la managementul fondurilor europene, Liviu Dragnea a vorbit despre progresele înregistrate, menţionând că, “în acest moment, MDRAP are cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor alocate (plăţi făcute de Comisia Europeană): peste 40% pentru POR şi 30% pentru PODCA. Măsurile de deblocare a POR şi de evitare a întreruperii plăţilor pentru PODCA, utilizarea fondurilor din privatizare pentru rambursări în proiectele europene, introducerea cererii de plată, prin care beneficiarul primeşte banii înainte de a face plata către furnizori, preluarea de către Guvern a corecţiilor financiare neimputabile beneficiarilor – toate acestea au dat roade”, a subliniat viceprim-ministrul.

A fost discutată şi structura instituţională a viitoarelor programe operaţionale şi modul în care vor fi administrate de cele trei ministere cu atribuţii în această privinţă: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Directorul general Koos Richelle a ţinut să sublinieze nevoia de a asigura simultan un nivel cât mai mare de utilizare a fondurilor alocate până în 2013-2015 şi o bună pregătire pentru următoarea perioadă: “Suntem sub presiunea timpului: trebuie să încheiem perioada de programare 2007-2014 şi, în acelaşi timp, să finalizăm negocierile pentru următorul exerciţiu financiar 2014-2020. Sper că veţi folosi banii repede şi bine, până în 2015. Ştiu că aţi cheltuit mult în ultimii ani şi suntem gata să vă ajutăm să grăbiţi procedurile, ca să puteţi absorbi cât mai multe fonduri.Trebuie să simplificaţi regulile de decontare şi de achiziţie şi să verificaţi doar dacă banii cheltuiţi au dat rezultate. Pentru noua perioadă de programare am elaborat un set de reguli care să simplifice controlul – aş vrea să vă rog să le consultaţi şi să ne transmiteţi observaţiile dumneavoastră. ”

Modalităţile de asigurare a complementarităţii între instrumente şi programe în perioada 2014-2020 au fost, de asemenea, dezbătute: “În acest moment, după cum ştiţi, negocierile se poartă pentru ca minimum 25% din fondurile disponibile în următoarea perioadă să fie alocate Fondului Social European, pentru combaterea şomajului şi a sărăciei şi integrarea socială a categoriilor defavorizate. În acelaşi timp, însă, măsurile de întărire a coeziunii sociale trebuie integrate într-o strategie generală de dezvoltare teritorială”, a precizat directorul general Koos Richelle. Dimensiunea teritorială şi abordarea integrată sunt elementele-cheie după care se orientează şi propunerile României: “Vrem să folosim Instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) pentru Delta Dunării şi zonele urbane funcţionale şi Instrumentul Dezvoltare Locală sub Răspunderea Comunităţii (CLLD) pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, prin regenerarea comunităţilor defavorizate din mediul urban”, a confirmat viceprim-ministrul Liviu Dragnea. “Mulţi mi-au spus că va fi greu să schimbăm mecanismul de finanţare, să creăm o altă abordare, dar eu cred că un bun management şi o bună comunicare ne vor ajuta să creăm acest nou mecanism, cu o abordare complementară.”

Integrarea populaţiei defavorizate, incluzând comunităţile de etnie romă, a constituit un punct important pe agenda discuţiilor. MDRAP participă la implementarea Strategiei Naţionale de incluziune a romilor 2012-2020 şi finanţează proiecte sociale şi educaţionale (prin POR) şi programe de lucrări publice de infrastructură (de la bugetul naţional) care urmăresc acest obiectiv. “Vom multiplica proiectul de educaţie alternativă de la Şcoala nr.136 din cartierul Ferentari în alte 7 oraşe. Tot în Ferentari vom dezvolta, începând din 2014, un proiect de regenerare urbană integrată şi de salubrizare. În satul Hădăreni am prevăzut construirea unor locuinţe pentru romi, a unui centru medical şi a unui obiectiv economic. În parteneriat cu PNUD, am alocat 11 milioane de euro pentru realizarea a 9 proiecte-pilot adresate comunităţilor defavorizate, inclusiv romi, în Cluj-Napoca, Galaţi şi Brăila”, a precizat viceprim-ministrul Dragnea.

După Koos Richelle, o soluţie pentru gestionarea proiectelor de integrare socială ar putea fi finanţarea parteneriatelor între autorităţile locale – care ar putea concepe aceste proiecte, în funcţie de nevoile locale – şi ONG-uri, care şi-ar putea asuma componenta de advocacy şi implementarea: “Integrarea rromilor este o problemă pan-europeană. Adevărat, romii nu sunt doar români, de aceea ţările unde sunt cei mai răspândiţi – România, împreună cu Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi  Polonia – trebuie să lucreze împreună ca să găsească soluţii. Legile europene sunt aceleaşi pentru toată lumea. Nu putem admite turismul social al unor cetăţeni europeni, pe banii altor state europene, pentru care nu au muncit niciodată. Avem mare nevoie de proiecte concrete, care să fie bine gândite, să fie gestionate cu eficienţă şi să aducă rezultate vizibile.”

Exprimându-şi acordul, viceprim-ministrul Liviu Dragnea a dorit să sublinieze preocuparea de durată şi necesitatea unei abordări echitabile: “În general, s-au făcut foarte multe proiecte pentru romi, însă nu au fost foarte bine comunicate şi de aceea părerea multora este că nu s-a făcut nimic. Problema romilor nu este simplă şi nu e doar a noastră. În acelaşi timp, în România avem foarte mulţi oameni care au aceleaşi probleme – de aceea nu cred că putem face proiecte doar pentru romi; trebuie să le gândim în aşa fel încât de ele să beneficieze toţi cei care au aceleaşi nevoi”.