Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

LUMEA NOASTRĂ: Nauru

Publicat: luni, 19 martie 2018

Nauru este o țară insulară în teritoriul micronezian al Pacificului de Sud, la 42 de km sud de Ecuator. Este cea mai mică țară insulară din lume, având o suprafață de doar 21 kilometri pătrați, similară cu cea a stațiunii Costinești, fiind astfel cea mai mică republică independentă.

Locuită inițial de micronezieni și polinezieni, Nauru a fost anexată și numită colonie de Germania la sfârșitul secolului al XIX-lea, devenind teritoriu sub mandatul Ligii Națiunilor, administrat de Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie în timpul Primului Război Mondial. Insula a fost ocupată de Japonia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar apoi a intrat, din nou, sub mandatul Ligii Națiunilor. Nauru și-a câștigat independența în 1968, devenind ulterior membru al Commonwealth-ului, în 2000. Nauru a devenit stat membru al ONU în 1999.

Ziua națională a Republicii Nauru este aniversată anual la 31 ianuarie, prilej cu care sunt organizate de către guvern manifestări publice și jocuri pentru a celebra ziua în care a fost obținută independența în 1968. Ziua națională este recunoscută și ca Ziua Independenței. La 17 mai este aniversată Ziua Constituției, fiind organizate manifestări în toate circumscripțiile administrative ale insulei.

Nauru este o republică parlamentară. Președintele Baron Waqa (11 iunie 2013 — prezent) deține și portofoliul de șef al guvernului și câteva ministere (serviciul public, afaceri externe și comerț, poliție și servicii de urgență, schimbări climatice). Cei 18 membri ai parlamentului unicameral sunt aleși pentru mandate de trei ani. Parlamentul alege președintele țării dintre membrii săi, iar apoi acesta numește guvernul (cinci-șase miniștri). Nauru nu are o structură formală pentru partidele politice; candidații sunt în mod obișnuit independenți. 15 dintre cei 18 membri ai actualului parlament sunt independenți, iar alianțele în cadrul guvernului sunt adesea constituite pe baza unor legături de familie extinse.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor în Nauru este unul neobișnuit: toți locuitorii din Nauru au anumite drepturi pentru toate terenurile de pe insulă, care sunt deținute de către indivizi și familii; guvernul și entitățile private de extracție nu dețin teren și trebuie să încheie un acord de arendă cu proprietarii pentru a-l putea utiliza. Străinii nu pot avea în proprietate terenuri.

Principala activitate economică este extragerea minereurilor, însă diminuarea resurselor de fosfați plasează viitorul economic al țării în incertitudine. Un ajutor semnificativ a venit din partea guvernului Federației Ruse, care a trimis o importantă sumă de bani — 50 de milioane de dolari, potrivit cotidianului Kommersant, pentru recunoașterea de către Nauru a independenței Abhaziei și a Osetiei de Sud, devenind astfel al patrulea stat din lume, după Rusia, Nicaragua și Venezuela, care recunoaște independența acestor republici autoproclamate.

Nauru este o insulă fosfatică de origine coraligenă, cu depozite aproape de suprafață, fapt ce a favorizat operațiunile de minerit. Insula a devenit un mare exportator de fosfați încă din 1907, compania Pacific Phosphate și-a început activitatea aici, păstrându-și acest statut până în anii de după independență. Acest lucru a redat statului Nauru controlul absolut asupra propriilor resurse minerale prin intermediul corporației Nauru Phosphate, până la epuizarea rezervelor în anii ’80. Datorită acestor exploatări, Nauru a devenit, în scurt timp, statul independent cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume în perioada de sfârșit a anilor ’60 — începutul anilor ’70.

Odată cu terminarea rezervelor, mediul înconjurător s-a degradat serios, iar guvernul a trebuit să recurgă la metode neobișnuite pentru a obține venituri. În anii ’90, Nauru a devenit un paradis fiscal și un centru al spălării banilor. Începând cu 2001, țara a acceptat un ajutor din partea guvernului australian. În schimbul acestui ajutor, Nauru a găzduind, până în 2008, un centru de detenție de coastă, care i-a adăpostit pe cei care cereau azil politic în Australia.

În perioada decembrie 2005 — septembrie 2006, Nauru a devenit parțial izolat față de restul lumii, atunci când „Air Nauru”, singura companie aeriană ce deservea insula, și-a încetat activitatea, singura cale de acces către Nauru rămânând cea navală. Compania a reușit să-și reia activitatea sub numele de „Our Airline” cu ajutor monetar din partea Taiwanului.

Nauru a fost cunoscută în trecut și sub numele „Insula Plăcerii” pentru frumusețea sa și clima primitoare. Turismul nu constituie, însă, un important imbold economic pentru Nauru, doar în jur de 200 de turiști vizitând anual această destinație exotică. Recifurile de corali din jurul insulei au făcut imposibil construirea unui port, însă au fost amenajate câteva canale pentru accesul vaselor spre insulă.

Pe Nauru resursele de apă dulce sunt limitate. Apa de băut este colectată din precipitații, și prin desalinizarea apei mării, efectuată într-o singură stație veche de desalinizare. Clima din Nauru este fierbinte și extrem de umedă pe tot parcursul anului din cauza apropierii de Ecuator și de ocean. Insula este afectată de ploile musonice între lunile noiembrie și februarie. Cantitatea anuală de precipitații fluctuează puternic de la an la an și este influențată de oscilația sudică El Niño, înregistrându-se și unele perioade de secetă. Temperaturile medii variază între +26 și +35 °C ziua și între +25 și +28 °C noaptea.

Ca stat insular, Nauru este vulnerabil la schimbări climatice și la creșterea nivelului mării, dar gradul de expunere la asemenea pericole este greu de estimat; cel puțin 80% din suprafața insulei Nauru se află la o altitudine relativ mare, dar această zonă rămâne nelocuibilă până la implementarea programului de reabilitare în urma extragerii fosforitelor.

Există doar șaizeci de specii de plante vasculare native pe insulă, din care niciuna nu este endemică. Creșterea cocotierilor, mineritul și introducerea de specii alogene au cauzat perturbații grave în cadrul florei locale. Nu există mamifere terestre native pe insulă, doar păsări, printre care se numără inclusiv pitulicea de stuf din Nauru (specie endemică), precum și insecte și crabi. Șobolanul polinezian, pisica, câinele, porcul și găina sunt specii introduse pe insulă.

O activitate tradițională este prinderea păsărilor „noddy”, când acestea se întorc de pe mare. La apus, bărbații stau pe țărm pregătiți să prindă păsările, folosind lasoul. Lasoul autohton constă dintr-o frânghie flexibilă cu o greutate la capăt. Când zburătoarele se apropie, lasoul este aruncat, lovește sau se înfășoară în jurul păsării. Păsările sunt gătite și servite ca o specialitate culinară a insulei.

 

Insula avea la  data ultimului recensământ,  9.265 de rezidenți, dintre care 96 de procente aveau ca limbă nativă nauruana. Populația era mai mare înainte de 2006, dar în acel an 1500 de oameni au părăsit insula în timpul repatrierii muncitorilor imigranți din Kiribati și Tuvalu. Repatrierea a fost motivată de concedierile masive din industria fosfaților. Limba oficială a Naurului este nauruana, o limbă distinctă a insulei din Pacific, care este vorbită de 96% din etnicii nauruani ce locuiesc pe insulă. Engleza este foarte mult vorbită, fiind limba folosită în comerț și limba oficială a guvernului.

Religia principală practicată pe insulă este creștinismul (două treimi protestanți și o treime romano-catolici). De asemenea există și o parte semnificativă a populației practicantă a credinței Bahá’í (10 procente din totalul locuitorilor) — proporția cea mai mare de pe glob — și a budismului. Constituția prevede libertatea religiei; totuși, guvernul impune restricții în anumite cazuri, interzicând practicarea religiei de către membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă și a organizației martorilor lui Iehova, majoritatea acestora fiind muncitori străini angajați de RONPhos.

 Din păcate, standardul ridicat de viață instaurat imediat după obținerea independenței a avut câteva efecte negative asupra populației. Nauruanii sunt printre cei mai grași oameni din lume, 90% dintre adulți fiind supraponderali. Nauru înregistrează cel mai ridicat nivel al bolnavilor de diabet tip 2 (non-dependenți de insulină), cu peste 40% din populație afectată. Printre alte probleme importante legate de dietă se numără insufuciența renală și bolile cardiovasculare. Speranța de viață a scăzut la 58 de ani pentru bărbați și 65 de ani pentru femei.

Gradul de alfabetizare de pe insulă este de 96%, educația fiind obligatorie pentru copii de la șase la 15 de ani (clasele 1–10), iar doi ani sunt predați facultativ (Clasele a 11-a și a 12-a). Pe insulă există un campus al Universității Pacificului de Sud; înainte ca acest campus să fi fost construit, studenții călătoreau în Australia pentru a-și continua studiile universitare.

Nauruanii sunt urmașii navigatorilor polinezieni și micronezieni care credeau în zeița Eijebong și într-un pământ spiritual, o insulă numită Buitani. Două din cele 12 triburi originale s-au extins în secolul al XX-lea. Angam Day, sărbătorită pe 29 octombrie, celebrează refacerea populației nauruane care, după cele două războaie mondiale, ajunsese la mai puțin de 1500 de oameni. Înlocuirea culturii indigene cu cea a coloniștilor și vesticilor contemporani este evidentă. Doar câteva din tradițiile străvechi s-au păstrat, însă unele forme de muzică tradițională, artă și meserii sau pescuit sunt încă practicate.

Nu există nicio publicație zilnică, dar există câteva ziare săptămânale sau bilunare, printre care Bulletin, Central Star News și The Nauru Chronicle. Pe insulă funcționează o stație de televiziune deținută de stat, Televiziunea Nauru (NTV) care oferă programe din Noua Zeelandă, și un post de radio public non-comercial, Radio Nauru, care transmite conținut de la Radio Australia și BBC.

Fotbalul australian este cel mai practicat sport în Nauru. Există și o ligă națională cu șapte echipe participante. Toate meciurile se dispută pe singurul stadion al insulei, Linkbelt Oval. Alte sporturi populare în Nauru sunt softball, cricket, golf, sailing, tenis, și fotbal. Nauru participă regulat la Jocurile Commonwealth și la Jocurile Olimpice de vară.

 

Sursa: AGERPRESWikipedia

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=94496

Publicat de la data mart. 19 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, CALEIDOSCOP, LIFE & STYLE, LIFESTYLE, VIRAL PE NET.

Zona comentariilor

Meteo în țară

19 octombrie 2018, 17:45
 

N
Predominant înnourat
21°C
0 km/h
Perceput de temperatură: 22°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 52%
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 0 km/h
UV-Index: 1
Răsarit: 7:35
Apus: 18:25
Prognoza 20 octombrie 2018
Zi
 

NV
Predominant înnourat
17°C
Vânt: 4 km/h NV
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

VNV
Parţial înnourat
10°C
Vânt: 0 km/h VNV
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 19-10-2018 Ora : 9 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 09:00 si 11:00 In zona : Județul Constanta;Județul Tulcea; Se vor semnala : - ceață care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m și izolat sub 50 m
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 19-10-2018 Ora : 7 Nr. mesajului : 2 Intre orele : 07:20 si 10:00 In zona : Județul Suceava: Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Coșna; Se vor semnala : ceață care determină reducerea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50m

Loto

Horoscop

  • 140.061 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team