Lumea noastră: Republica Islamică Pakistan
Republica Islamică Pakistan este un stat situat în Asia de Sud, în bazinul fluviului Ind. Se învecinează cu Afganistanul în nord-vest, China în nord, cu India la est, Iran la vest și are ieșire la Marea Arabiei în sud. Capitala este Islamabad (1,15 milioane de locuitori). Alte orașe importante: Karachi (13 milioane de locuitori), Lahore (10 milioane de locuitori). Suprafața țării este de 796.095 kmp. Țara este compusă din patru provincii (Balochistan; Provinciile de frontieră din nord-vest; Punjab — Pakistan; Sindh — Pakistan), o capitală federală (Islamabad), precum și din teritoriile: Azad Cașmir; zonele tribale administrate federal; zonele nordice. Moneda este rupia pakistaneză.
Populația însumează puțin peste 193 milioane de locuitori și este formată din pakistanezi (indo-arieni); punjabi, urdu, sindhi, pushtu, baluchi. Populația urbană: 34%. Limbile oficiale sunt urdu și engleza. Religia dominantă este islamul (95% din populație), creștinism și hindu (5%).
Forma de guvernământ: Pakistan este republică federală. Legislativul este compus din două Camere: Senatul (100 de locuri) și Adunarea Națională (342 de locuri).
Din punct de vedere geografic, Pakistanul are aproape toate formele de relief. Zona Himalayei se prelungește în Pakistan prin Munții Hindukush cu vârful Tirich Mir (7.700 m) în Nord.
În Vest este Balocistanul, o prelungire a marelui platou iranian ce se continuă în Pakistan sub forma unor podișuri și înălțimi semiaride, cu altitudinea de 3.000 m. În Est este valea fluviului Indus, o câmpie sub 200 metri. În Sud există o parte din Deșertul Thar pe care îl împarte cu India. Indusul (3.180 km) are un bazin fluvial important pentru irigații. Afluenții Indusului izvorăsc din Himalaya: Sutlej, Chenab, Jelub, Beas, Rabi. În Sud, unde se varsă Indusul, se formează o deltă întinsă, numită Sind. Rețeaua fluvială se completează cu o rețea fluvială de canale de irigare, printre cele mai vechi și mai întinse din lume.
Clima este continentală în nord, tropicală în sud. Pădurile ocupă circa 3% din teritoriu mai ales în munții din Nord. Există, de asemenea, vegetație stepică pe valea Indusului și vegetație xerofită (plante care cresc în medii uscate) în deșert.
Economia este în curs de dezvoltare, bazată pe agricultura intens irigată în Câmpia Indusului. Se cultivă: grâu, orez, mei, orz, bumbac (export), iută, in, ricin, ceai, semințe oleaginoase, susan. Creșterea animalelor: bovine, babuline, ovine, asini, cămile (cu resursele: lână, piei). Resurse minerale: cărbune, petrol (Dhulian, Balkassar, Khaur), gaze naturale, crom, sare. Industria textilă (bumbac, iută, lână), ateliere de cale ferată, materiale electrice, construcții și reparații navale (Karachi), îngrășăminte chimice, ciment.
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse șase obiective din această țară: ruinele vechiului oraș Moenjodaro; ruinele budiste de la Takht-i-Bahi; ruinele vechiului oraș Taxila; fortificațiile și grădinile Shalimar din Lahore; ruinele vechiului oraș Thatta; fortăreața Rohtas.
O călătorie în Pakistan echivalează cu o întâlnire cu un teritoriu fascinant, care a rezistat la numeroase invazii și a conservat esența cuceritorilor în forma monumentelor și siturilor arheologice de astăzi. Teritoriul țării include o mare varietate de peisaje, de la deșerturi aride până la văi cu vegetație luxuriantă și piscuri montane golașe.
Karachi, fosta capitală a Pakistanului și cel mai mare oraș, situat la Marea Arabiei, este unul dintre principalele atracții turistice.
În această metropolă poate fi vizitat magnificul mausoleu al lui Quaid-e-Azam, fondatorul Pakistanului, făcut în întregime din marmură albă și având arcade nord-africane.
De un real interes este și moscheea Shah Faisal Masjid din Islamabad, care poate adăposti 10.000 de persoane. Clădirea albă maiestuoasă cuprinde 88 de minarete.
În Kashmir se pot vedea unii dintre cei mai înalți munți din lume, inclusiv faimosul Nanga Parbat și al doilea cel mai înalt munte din lume, K2 (8.611 metri).
În privința gastronomiei locale, cu greu pot fi identificate trăsături specifice bucătăriei pakistaneze, din cauza faptului că Pakistanul are aceleași tradiții culinare ca și vecina sa, India. Singura diferență între aceste două țări este gustul mai puțin picant al mâncării pakistaneze. Bucatele conțin deseori iaurt, ceea ce reduce iuțeala condimentelor folosite la gătit. Grâul este principalul produs al țării și un aliment de bază. Din grâu se face o pâine nedospită numită „roti” sau „chapatis”. Pe masa localnicilor se află întotdeauna ceai îndulcit, lapte sau zer. Cei care își permit, mănâncă și carne, deși în zonele rurale carnea se păstrează pentru petreceri și festivaluri.
Pe teritoriul Pakistanului a înflorit civilizația Indusului (mileniul III î.Hr.); în jurul anului 1.500 î.Hr, în Pakistan apar triburile indo-europene. Succesiv teritoriul este stăpânit de perși, Alexandru cel Mare (327 î.Hr.-325 î.Hr.); în secolele IV-III î.Hr. face parte din Imperiul Maurya; în secolele IV-V din Imperiul Gupta; secolele XVI-XIX din Imperiul Marilor Moguli; în secolele XIX-XX ține de colonia britanică India. În 1947, această colonie devine dominion și se împarte în Uniunea indiană (cu populație hindusă) și Pakistanul (cu populație musulmană). În 1947, Pakistanul își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului. În 1947-1949, are loc un conflict între India și Pakistan în problema Kașmirului. În 1956 se proclamă Republica Islamică Pakistan (o federație din două provincii care o compun). În 1962, se adoptă o Constituție nouă, cu un regim de tip prezidențial. În 1965, are loc un nou război indo-pakistanez. În 1966, Pakistanul de Est își cere autonomia; în 1971, secesiunea se realizează și ia naștere statul Bangladesh, pe care India intervine militar să îl susțină.
Condiţii de intrare şi regim de şedere în Pakistan
Pentru cetăţenii români, posesori de paşapoarte simple, care se deplasează în Pakistan este necesară obţinerea vizei de intrare.
De regulă, autorităţile locale nu eliberează vize la frontieră, motiv pentru care acestea trebuie obţinute de la Ambasada Pakistanului la Bucureşti.
Poate fi obținută viză pe aeroport, valabilă pentru 30 de zile, de către oamenii de afaceri români dacă prezintă unul din următoarele documente:
- scrisoare de recomandare din partea unei camere de comerț și industrie din România;
- invitație din partea unei companii locale, recomandate de asociația producătorilor din care face parte firma respectivă;
- scrisoare de recomandare din partea biroului economic al României în Pakistan.
Acest tip de viză este acordat oamenilor de afaceri din 67 de țări aflate pe Business Friendly List (BVL) (menționate la seria L).
Pentru conformitate, recomandăm verificarea în mod constant al condițiilor de acordare a vizei pakistaneze pe site-ul http://www.dgip.gov.pk/Files/Visa%20Categories.aspx#Q .
Ministerul român al Afacerilor Externe nu este răspunzător pentru eventuale modificări aduse legislației pakistaneze de către autoritățile de frontieră din Pakistan.
Condiţiile de intrare în Pakistan sunt următoarele:
- deţinerea unui paşaport valabil;
- deţinerea documentelor de călătorie care certifică scopul deplasării în Pakistan;
- deţinerea în paşaport a unei vize valabile;
- asigurare medicală valabilă pe perioada prezenţei în Pakistan;
- documente privind asigurarea cazării pe durata șederi în Pakistan.
Este indicat ca intrarea în Pakistan să se realizeze numai prin aeroporturile din Karachi, Lahore și Islamabad.
Pe întreaga durată a şederii în Pakistan, cetăţenii români sunt sfătuiţi să menţină un contact permanent cu Ambasada României la Islamabad.
Adresa: House No. 5, Str. No. 30, Sector F-7/1;
Telefon: +92.51.843.66.01-2, +92.51.844.14.74; fax: +92.51.844.14.71;
Telefon urgenţe: +92.311.446.99.00.
Ameninţări teroriste
Autorităţile de la Islamabad depun eforturi susţinute pentru crearea unui mediu de securitate funcţional, fiind adoptate o serie de măsuri menite să asigure controlarea elementelor de sorginte teroristă şi instaurarea unei stări de stabilitate politico-socială.
În pofida acţiunilor de prevenire şi contracarare a unor fenomene de natură teroristă, întreprinse de administraţia de la Islamabad, situaţia existentă în Pakistan nu oferă, deocamdată, cadrul desfăşurării unor vizite în scop turistic, în condiţii de securitate.
Cetăţenilor români care călătoresc în Pakistan li se recomandă să urmărească în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile pakistaneze şi să acceseze periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).
Siguranţă şi criminalitate
Cetăţenii români care se află pe teritoriul acestei ţări sunt sfătuiţi să respecte următoarele recomandări:
- Să limiteze, pe cât posibil, perioada de şedere în Pakistan;
- Să evite circulaţia pe timp de noapte şi deplasarea în zonele izolate ale ţării;
- Să evite zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii politice sau în care există concentrări masive de forţe de securitate şi să nu staţioneze în zonele din apropierea unor instituţii guvernamentale;
- Să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfăşoară acţiuni de protest, pentru a le putea evita;
- Să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în maşini;
- Să respecte cu stricteţe anunţurile şi recomandările autorităţilor locale;
- Să respecte tradiţiile şi obiceiurile locale;
- Să se deplaseze, pe cât posibil, cu avionul;
- Să se adreseze Institutului Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile pentru a obţine informaţii cu privire la tipurile de vaccinuri care trebuie effectuate.
În cazul unor incidente care afectează integritatea fizică a persoanei sau a bunurilor proprietate personală, se recomandă contactarea celei mai apropiate secţii de poliţie, concomitent cu cea a misiunii diplomatice române.
Sistemul medical
Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra riscului răspândirii virusului de poliomielita în Europa. În prezent, Afganistan, India, Nigeria şi Tadjikistan sunt considerate ţări în care poliomielita este endemică.
Cetățenii străini care călătoresc în Pakistan, a căror perioadă de ședere nu depășește patru săptămâni, nu sunt obligați să efectueze vaccinul anti-poliomielită. Certificatele de vaccinare internaționale, conforme normelor Organizației Mondiale a Sănătații, obținute din țările de origine, vor fi considerate valide, în momentul verificărilor efectuate de către autoritățile pakistaneze, la punctele de trecere a frontierei, la părăsirea Pakistanului de către cetățenii străini.
În anumite perioade ale anului, îndeosebi în timpul sezonului de ploi iulie – august, există riscul contactării malariei și febrei Dengue.
Pentru informaţii cu privire la tipurile de vaccinuri care trebuie efectuate, vă recomandăm să vă adresaţi Institutului Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
Condiţii privind traficul auto
- Circulaţia auto
În Pakistan, traficul auto se desfăşoară pe partea stângă a drumului.
- Starea drumurilor
Stare generală a drumurilor şi infrastructurii este bună în și între marile orașe. In zonele rurale, infrastructura nu este dezvoltată.
- Permisul de conducere
Permisul de conducere românesc este valabil în Pakistan.
Poliţia rutieră, este prezentă în număr mare pe străzile principalelor oraşe şi arterele rutiere care fac legătura între acestea.
Utilizarea cărţilor de credit
Utilizarea cărţilor de credit sau a altor modalităţi de plată se poate realiza la majoritatea băncilor. Sistemul plăţilor cu cardul este frecvent folosit pe piaţa pakistaneză.