Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Marea Britanie: Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani

Cunoscutul astrofizician britanic Stephen Hawking a decedat la vârsta de 76 de ani, informează agenţiile internaţionale de presă.

Anunţul a fost făcut de familia fizicianului, potrivit căreia cunoscutul om de ştiinţă a murit împăcat în somn, miercuri, la casa sa din Cambridge.

„Cu profundă tristeţe anunţăm că tatăl nostru a murit azi. A fost un mare om de ştiinţă şi un om extraordinar a cărui activitate şi moştenire vor dăinui mulţi ani”, au declarat copiii săi Lucy, Robert şi Tim.

„Curajul şi perseverenţa sa, strălucirea şi umorul său, au inspirat oameni din întreaga lume”, au completat ei.

În 2017, cunoscutul astrofizician declarase pentru BBC că nu „s-a aşteptat niciodată să ajungă la vârsta de 75 de ani”.

Hawking a mărturisit pentru BBC că pentru el cea mai mare realizare a sa a fost descoperirea că găurile negre nu sunt în întregime negre, ceea ce este crucial „pentru a înţelege cum pot fi rezolvate paradoxurile dintre mecanica cuantică şi teoria generală a relativităţii”.

La vârsta de 32 de ani, fizicianul a devenit Fellow of the Royal Society, cea mai prestigioasă instituţie academică din Marea Britanie, iar în 1979, a fost numit Lucasian Professor of Mathematics la Universitatea Cambridge – ocupând postul deţinut odată de Isaac Newton

Matematicianul și fizicianul Stephen Hawking, teoretician al originii universului, s-a născut la 8 ianuarie 1942, la Oxford.

 Pe când avea opt ani, familia s-a mutat la St. Albans, o localitate situată în vecinătatea Londrei, iar la 11 ani s-a înscris la Școala St. Albans, apoi și-a continuat studiile la Oxford, notează site-ul http://www.hawking.org.uk/. Stephen își dorea să studieze matematica. Cum, însă, la vremea aceea, Universitatea Oxford nu oferea posibilitatea unei perfecționări în matematică, tânărul Hawking a ales să studieze fizica. După trei ani, a fost recompensat cu o diplomă de merit în științe naturale.

A plecat, apoi, la Cambridge, pentru a face cercetări în cosmologie. În 1962, la doar 20 de ani, a obținut titlul de Doctor în Fizică și și-a început activitatea științifică la Colegiul Gonville & Caius, din cadrul Universității Cambridge. În 1973, a plecat de la Institutul de Astronomie, iar în 1979, s-a mutat la Departamentul de Matematică Aplicată și Fizică Teoretică, unde a fost numit în postul de profesor „lucasian” de matematică, poziție înființată în 1663, cu banii lăsați prin testament de pastorul Henry Lucas, care făcuse parte din conducerea Universității. Stephen Hawking a ocupat această poziție până în anul 2009.

Principalele domenii de cercetare pe care s-a axat au fost cosmologia teoretică, relativitatea generală și teoria cuantică. În anii 1965-1970, elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune din momentul ”marii explozii” inițiale (”The Big Bang”) și întreprinde studii asupra relației dintre ”găurile negre” din univers și termodinamică.

La vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a propriilor mușchi. În urma unui examen medical, se constată o îmbolnăvire progresivă a neuronilor motori, afecțiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității. Devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat, care poate fi controlat cu mișcări ale capului și ale globilor oculari. Computerul fixat pe brațul din dreapta al scaunului cu rotile îl ajută să comunice cu ceilalți. În memoria calculatorului sunt introduse 2.600 de cuvinte, pe care savantul le utilizează la seminariile pe care le susține la Cambridge.

Este autorul unor cărți celebre precum ”O scurtă istorie a timpului” (A Brief History of Time, 1988) și ”Universul într-o coajă de nucă” (The Universe in a Nutshell, 2001). Stephen Hawking deține titlurile de Fellow of the Royal Society din 1974 și de Companion of the Order of the British Empire din 1982. În 1985, a primit Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society, iar în 1999 — Premiul ”J.E. Lilienfeld” de la American Physical Society.

În 1975, Vaticanul i-a decernat medalia de aur cu numele papei Pius al XII-lea, iar în 1986 a fost admis în Academia Pontificia delle Scienze, deși teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creației lumii. În decembrie 2015, Stephen Hawking a inaugurat, la Londra, distincția care-i poartă numele și care vizează recompensarea diferitelor modalități de promovare a științei, prin literatură, film sau artă. Tot în 2015, Stephen Hawking a devenit membru al unei coaliții formată din peste 20.000 de cercetători și experți în diferite domenii, printre care Elon Musk, Steve Wozniak și Noam Chomsky, coaliție care solicită interzicerea la nivel internațional a programelor de cercetare privind construcția unor arme autonome ce pot ataca ținte fără a fi nevoie de intervenția oamenilor.

„Să nu uitați să vă uitați mereu în sus, spre stele, și nu în jos, spre pământ (…). Încercați să înțelegeți ce vedeți, întrebați-vă ce face Universul să existe. Fiți curioși (…). Oricât de grea poate părea viața, există mereu ceva ce veți putea face cu succes. Important este doar să nu vă dați bătuți.”

 

Hawking și progresul științei

Tehnologia ar putea repara multe dintre stricăciunile provocate planetei de procesul de industrializare sau ar putea contribui la vindecarea bolilor și la eradicarea sărăciei, însă inteligența artificială trebuie ținută sub control, este de părere fizicianul Stephen Hawking, în mesajul adresat în luna noiembrie a anului trecut în deschiderea Web Summit care se desfășoară la Lisabona, potrivit Reuters.

 Omul de știință britanic  a afirmat  că tehnologia poate transforma fiecare aspect al vieții noastre, însă a avertizat că inteligența artificială poate pune noi provocări.

Deși pun deja în pericol milioane de slujbe, inteligența artificială și roboții pot fi folosite în beneficiul societății, pentru a reduce sărăcia și a trata boli.

”Dezvoltarea inteligenței artificiale poate fi cel mai bun lucru sau cel mai rău care s-a întâmplat omenirii”, a spus Hawking, într-un videocall, în cadrul ceremoniei de deschidere a Web Summit, cel mai important congres din Europa dedicat noilor tehnologii, la care sunt așteptate să participe 60.000 de persoane.

”Trebuie doar să fim conștienți de pericole, să le identificăm și să folosim cele mai bune practici și tehnici de management pentru a ne pregăti din timp să facem față efectelor acestora”.

Comentariile lui Hawking vin pe fundalul unei dezbateri aprinse despre avantajele și dezavantajele inteligenței artificiale, sintagmă folosită pentru a descrie mașinării, operate de un cod, capabile să învețe.

Antreprenorul din Silicon Valley, Elon Musk, directorul companiei Tesla Inc care produce mașini electrice și al companiei SpaceX, a avertizat că inteligența artificială este o amenințare la adresa existenței umanității.

Pe de altă parte, cofondatorul Microsoft Bill Gates, a declarat într-un interviu publicat recent în WSJ Magazine, că nu sunt motive de îngrijorare.

Hawking spune că fiecare dintre noi avem un rol în a ne asigura că generația de astăzi și cea viitoare sunt implicate în studiul științei de la o vârstă fragedă pentru a crea ”o lume mai bună pentru întreaga umanitate”.

”Trebuie să ducem învățarea peste nivelul discuției teoretice despre cum ar trebui să fie inteligența artificială și să acționăm pentru a ne asigura că va fi așa cum vrem noi” a spus Hawking, care poate comunica cu ajutorul unui mușchi din obraz conectat la un senzor și la un sistem de voce computerizat.

”Aveți cu toții posibilitatea de a lărgi orizonturile a ceea ce este permis sau prevăzut și puteți gândi îndrăzneț. Suntem în pragul unei minunate lumi noi. Este un loc palpitant, dar și periculos, iar voi sunteți pionierii acestei lumi”, a spus omul de știință.

Hawking, despre apariția Universului

Este una dintre cele mai importante întrebări din univers. Ce s-a întâmplat înainte de Big Bang? Recent savantul Stephen Hawking a oferit o explicaţie pentru această curiozitate.

”Principala limită a universului…este că nu există nicio limită,” a declarat Hawking. Cu alte cuvinte, conform FoxNews, nu a existat timp înainte ca timpul să înceapă deoarece timpul a fost mereu acolo. El i-a spus fizicianului Neil deGrasse Tyson că printre cantităţile infinite, dar mici de spumă cuantică  a singularităţii anterioare Big Bang-ului, timpul exista într-o stare ”curbată”.

Acesta era distorsionat de-a lungul altor dimensiuni. Aşadar nu a fost niciodată un Big Bang care să creeze ceva din nimic. ”Toate dovezile par să indice faptul că universul ar fi trebuit să se afle într-o stare de dezordine completă până acum. Însă acest lucru a început în urmă cu 15 miliarde de ani,” a declarat Hawking.

”Cu siguranţă a existat un început. În caz contrar toate lucrurile din univers ar fi trebuit să aibă aceaşi temperatură. Într-un univers infinit cerul noaptea ar fi trebuit să fie la fel de strălucitor precum suprafaţa Soarelui. Singurul mod prin care ar putea fi evitată această problemă ar fi dacă stelele nu ar fi luminat până într-un anumit punct,” a declarat Hawking.

Însă conform acestuia lucrurile din univers erau diferite înainte de Big Bang. ”Densitatea probabil era infinită. Era o singularitate. În cadrul unei singularităţi toate legile fizicii nu se mai aplică. Aşadar starea universului după Big Bang nu a depins de ceea ce s-a întâmplat anterior deoarece legile determinismice  ce guvernează universul ar dispărea în timpul unui eveniment de tipul Big Bang-ului.

Tot de anul trecut, teza de doctorat   Hawking, scrisă în 1966, pe când omul de știință era un student doctorand de 24 de ani la Universitatea Cambridge, poate fi de acum consultată și descărcată la liber, de pe site-ul universității.

 Stephen Hawking declara atunci că speră ca accesul liber la această lucrare să-i inspire pe alții nu doar să gândească și să învețe, ci și să împărtășească rezultatele cercetărilor. ”Prin accesul liber la teza mea de doctorat sper să-i inspir pe oamenii din lumea întreagă să privească mai mult către stele, decât spre picioare, să mediteze la locul nostru în Univers și să încerce să înțeleagă cosmosul”, declara fizicianul.

”Oricine, în orice colț al lumii, trebuie să aibă acces liber, nestânjenit, nu doar la cercetarea mea, dar și la cercetările tuturor minților strălucite și iscoditoare din spectrul cunoașterii umane”, a explicat omul de știință.

Universitatea Cambridge, care consideră teza ca fiind ”percutantă și având valoare istorică”, afirmă că lucrarea este deja cea mai solicitată pentru descărcare pe platforma sa digitală, Apollo. ”În ultimele luni, universitatea a primit sute de cereri de la cititorii care doreau să descarce textul integral al tezei profesorului Hawking”.

Intitulată ”Properties of Expanding Universes”, lucrarea se referă la consecințele expansiunii Universului, iar una dintre concluzii este că galaxiile nu pot lua naștere din creșterea unor perturbații inițial mici.

Teza a fost făcută disponibilă tuturor pentru a marca Open Access Week 2017, un eveniment care dorește să atragă atenția asupra importanței comunicării și liberului acces la informații științifice. Hawking spune: ”Fiecare generație se sprijină pe umerii predecesorilor săi, așa cum și eu, ca tânăr doctorand la Cambridge, am fost inspirat de lucrările lui Isaac Newton, James Clerk Maxwell și Albert Einstein. Este minunat când aud că mulți oameni s-au arătat interesați de teza mea. Sper că nu vor fi dezamăgiți după ce o vor descărca.”

Teza fizicianului, cu o dedicație bătută la mașina de scris către profesorul coordonator și o dedicație scrisă de mână ”această teză reprezintă munca mea originală — SW Hawking”, a reprezentat punctul de debut pentru cariera unuia dintre cei mai faimoși oameni de știință din lume.

Stephen Hawking a încetat din viaţă în linişte la locuinţa sa din Cambridge în primele ore ale zilei de miercuri, 14 martie 2018.

CITEȘTE ȘI:

Stephen Hawking despre Donald Trump și Brexit: ”Suntem în cel mai periculos moment în dezvoltarea umanității”

Stephen Hawking spune că eradicarea bolilor tropicale neglijate este „la îndemâna noastră”

Stephen Hawking: Pământul ar putea deveni un infern ca Venus, dacă efectul de seră va scăpa de sub control

Stephen Hawking a apărut la Hong Kong sub forma unei holograme

Omenirea nu dispune de mai mult de încă 1000 de ani pe Pământ, susține Stephen Hawking

Mark Zuckerberg, Stephen Hawking și Yuri Milner contribuie cu 100 de milioane de dolari la căutarea extratereștrilor

Stephen Hawking lansează un premiu care răsplătește popularizarea științifică

Găurile negre sunt pasaje spre un alt Univers, susține Stephen Hawking

Teoria lui Stephen Hawking despre găurile negre a fost confirmată și de un alt om de știință

Profesorul Stephen Hawking a anunțat lansarea unei misiuni spre Alpha Centauri 

Stephen Hawking este convins că planeta Marte va fi colonizată în următorii 100 de ani

Stephen Hawking despre detectarea undelor gravitaționale: ”S-a descoperit o nouă formă de a privi Universul”

Stephen Hawking susține că găurile negre ar putea asigura necesarul de energie al întregii planete

Sursa: AGERPRES ; descopera.ro

Photograph © Jason Bye

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=94132

Publicat de la data mart. 14 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

24 iunie 2018, 8:08
 

N
Soare
14°C
0 km/h
Perceput de temperatură: 17°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 71%
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 0 km/h
UV-Index: 2
Răsarit: 5:32
Apus: 21:04
Prognoza 25 iunie 2018
Zi
 

ESE
Înnourat
27°C
Vânt: 4 km/h ESE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 8
Noapte
 

NE
Predominant senin
15°C
Vânt: 4 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 8
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 108.276 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team