Marile descoperiri ale secolului XX – episodul cinci

Publicat: vineri, 10 ianuarie 2014

Primii pionieri ai zborului erau deseori o combinație de proiectanți, constructori, piloți de încercare și oameni de afaceri. Designul avioanelor a reprezentat frecvent un amestec de știință și intuiție. Treptat, s-a folosit o abordare tot mai științifică a designului și a construcției. O dată cu dezvoltarea companiilor producătoare, acestea și-au permis să angajeze specialiști în matematică, aerodinamică și inginerie pentru a realiza prototipuri de avioane (variante pentru testare) și piloți de încercare profesioniști, pentru a le pune la încercare.

Pionierii Wright

Wilbur și Orville Wright au reușit în încercarea lor de zbor, datorită faptului că, înainte de a se lansa, ei au studiat zborul păsărilor și teoria zborului. Ei și-au testat ideile într-un tunel cu vânt realizat acasă, cu planoare, învățând tot ce se putea despre control și pilotaj. La 17 decembrie 1903, eforturile lor au dat roade, atunci când Orville a ridicat pentru prima oară în aer avionul lor, Zburătorul.

Nașterea liniei aeriene

Perfecționarea avioanelor din timpul Primului Război Mondial a fost cea care a dus la apariția liniilor aeriene internaționale. După război, aeroplanele erau folosite pentru a transporta oficialii între Londra și Paris în vederea convorbirilor de pace. Curând se năștea primul serviciu civil. În 1919, primul pasager al unei linii aeriene internaționale a zburat la Paris într-un AT&T De Havilland DH4.

Mai greu decât aerul

Fuselajul de metal încrețit al avioanelor Junkers Ju 52 le-a conferit acestora o forță mai mare. Deși la începutul anilor 1930, biplanul de lemn era încă cel mai popular model, pionierii ca Junkers în Germania, au demonstrat că era posibilă construirea de aeroplane puternice din metal care făceau față masei de sârme și suporturi, care deveniseră lege. La sfârșitul deceniului, avioanele din metal, cu structuri de aterizare retractabile și cu motoare puternice, făceau biplanele să pară deja depășite.

Cum funcționează un motor cu reacție

Un motor cu reacție împinge în afară cu putere gaz fierbinte pentru a-l propulsa înainte. Aerul este absorbit în motor și comprimat de o serie de lame rotative numite compresor. Aerul este apoi amestecat cu combustibili și aprins într-o cameră de combustie. În timp ce gazul fierbinte iese din camera de combustie, el pune în mișcare un alt set de lame formând turbina care pune în mișcare compresorul. Acest motor cu reacție se numește turboreactor.Un turboreactor este un motor cu reacție cu o elice în partea din față a compresorului. Marea parte a aerului care trece prin elice se deplasează prin exteriorul părții principale a motorului.

Super Jumbo

Aeroporturile lumii sunt suprasolicitate. Cu aterizări la fiecare 2 minute și restricții privind operațiile nocturne, pur și simplu nu mai sunt locuri și pentru zboruri suplimentare. Tocmai de aceea Airbus construiește A3XX Super Jumbo, care va transporta 1000 de pasageri.

scrieliber.ro

Post Views: 717