Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare, pentru corupţie. Decizia nu este definitivă.
Într-o declaraţie de presă remisă luni presei, Monica Iacob Ridzi afirmă că va declara recurs împotriva sentinţei.
‘Apreciez soluţia pronunţată de instanţa de fond ca fiind profund netemeinică în lumina probelor administrate de către mine, în cursul judecăţii’, se arată în declaraţia de presă.
Monica Iacob-Ridzi afirmă că a depus documente în instanţă din care reiese că în calitate de ministru nu a dispus efectuarea de plăţi prin semnarea unor ordine de plată şi susţine că din interceptările făcute de procurori rezultă că ea nu ar fi comis, cu intenţie, faptele de care este acuzată, scrie sursa citată.
‘Cum este posibil să condamni ministrul pentru că ar fi abuzat în funcţie şi că ar fi plătit unor societăţi comerciale nişte bani, în condiţiile în care s-au depus documente în instanţă din care reiese că ministrul în funcţie nu a dispus aceste plăţi prin semnarea ordonanţărilor de plată? Cum este posibil să condamni pe cineva pentru abuz în funcţie făcut cu intenţie, cât timp au fost martori şi coinculpaţi care au spus (în interceptările procurorilor), textual ‘Deci, chestiunea este că ea (Iacob-Ridzi Monica Maria -n.n.) NU ştie că s-a făcut pe genunchi treaba! Tu poţi înţelege chestia asta?! Ea nu ştie cum s-a făcut, ea ştie că s-a făcut!?”, se arată în textul declaraţiei de presă.
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului mai spune că expertiza financiar-contabilă nu a evidenţiat un prejudiciu în ceea ce o priveşte şi că atribuirea contractelor către firmele implicate în organizarea Zilei Tineretului s-a făcut în baza consilierii primite de la ANRMAP.
Monica Iacob-Ridzi afirmă că nu poate fi condamnată pentru fals deoarece nu a întocmit niciun document şi a delegat, în scris, prin ordin, toate atribuţiile legate de organizarea evenimentelor legate de Ziua Tineretului.
Fostul ministru neagă şi acuzele referitoare la faptul că ar fi dispus ştergerea unor e-mail-uri din sistemul informatic, precizând că există declaraţii ale unor martori şi coinculpaţi care recunosc că o asemenea faptă nu s-a comis din dispoziţia ei.
Update 20:00 Un apartament, jumătate de casă şi un teren ale Monicăi Ridzi, menţinute sub sechestru de ÎCCJ
Apartamentul din Petroşani şi un teren intravilan ale Monicăi Iacob Ridzi, precum şi jumătate dintr-o casă pe care o deţine în coparticipaţie, au fost menţinute sub sechestru de judecătorii ICCJ.
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.
Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.
Alături de Monica Iacob Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe MONICA IACOB RIDZI că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.