NASA, la a 60-a aniversare

Cu şaizeci de an în urmă, stimulate de concurenţa cu Uniunea Sovietică, Statele Unite creau NASA ca punct de plecare pentru o aventură spaţială care îi va duce la Lună.

Astăzi, agenţia se străduieşte să se reinventeze într-un sector în care există tot mai multe agenţii spaţiale internaţionale şi interese comerciale, relatează AFP.

De la crearea sa, NASA a depăşit frontierele explorării spaţiale, dar a cunoscut şi eşecuri puternice, cum ar fi explozia a două navete în 1986 şi 2003 (14 morţi).

Ambiţia sa de a reveni în spaţiul îndepărtat s-ar putea ciocni de o problemă de finanţare, care ar împiedica-o să meargă din nou pe Lună în următorul deceniu şi pe Marte până în anii 2030.

NASA a devenit dependentă de sectorul privat şi are contracte cu SpaceX şi Boeing pentru a-şi trimite astronauţii în spaţiu începând cu anul 2019, imediat ce capsulele lor de locuit vor fi gata. Aceasta pentru că agenţia nu mai poate trimite singură astronauţii în spaţiu din 2011, când programul său de navete spaţiale s-a încheiat după 30 de ani.

Ea trebuie să plătească acum 80 de milioane de euro per loc Rusiei pentru a trimite astronauţii americani cu o capsulă Soyuz.

În 1957, Uniunea Sovietică a trimis primul său satelit în spaţiu cu Sputnik 1, în timp ce tentativele americane, în principal sub auspiciile armatei, au eşuat.

Preşedintele american de atunci, Dwight D. Eisenhower, a cerut apoi Congresului să creeze o agenţie spaţială civilă separată. La 29 iulie 1958, el a semnat legea de creare a Administraţiei Naţionale Aeronautice şi Spaţiale (NASA).

Sovieticii au avut o nouă reuşită în aprilie 1961, când Iuri Gagarin a devenit primul om care a ajuns în spaţiu.

O lună mai târziu, preşedintele american John F. Kennedy dezvăluia planuri pentru a trimite un om pe Lună spre sfârşitul anilor ’60. Astfel, s-a născut programul Apollo.

În 1962, astronautul John Glenn a devenit primul american care a orbitat în jurul Terrei. Iar în 1969, Neil Armstrong a intrat în istorie ca primul om care a pus piciorul pe Lună.

„Apollo a fost o demonstraţie unilaterală a puterii unei naţiuni”, îşi aminteşte John Logsdon, profesor emerit la Institutul de Politică Spaţială de la Universitatea George Washington.

„Este vorba de faptul că preşedintele Kennedy a decis să utilizeze programul spaţial ca un instrument declarat de concurenţă geopolitică care a făcut din NASA un instrument de politică naţională, cu o cotă bugetară foarte mare”, a declarat el pentru AFP.

În timpul epocii Apollo, nu mai puţin de 5% din bugetul naţional revenea NASA.

Astăzi, această cotă a ajuns la mai puţin de 0,5% din bugetul federal (aproape 18 miliarde de dolari pe an), iar NASA nu mai joacă acelaşi rol în politica naţională, potrivit lui Logsdon.

NASA a cunoscut alte episoade de glorie în anii 1980, cum ar fi naşterea programului de navete spaţiale, apoi în 1998, odată cu începutul operaţiunilor Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

În prezent, preşedintele Donald Trump a apărat ideea unei întoarceri pe Lună, cerând o punte lunară care să permită un flux continuu de nave spaţiale şi oameni pentru a vizita satelitul Pământului şi care să servească drept punct de plecare pentru Marte.

El a cerut, de asemenea, crearea unei forţe spaţiale, a şasea ramură a armatei, care să se concentreze pe apărarea intereselor SUA.

NASA a fost mult timp considerată lider în domeniul inovaţiei spaţiale, dar se confruntă astăzi cu o concurenţă serioasă. Aproximativ 70 de ţări sunt într-un fel sau altul implicate în activitatea spaţială, îşi aminteşte Logsdon.

În loc să concureze cu agenţiile spaţiale internaţionale, „accentul a fost pus pe cooperare” pentru a reduce costurile şi pentru a accelera inovaţia, a declarat Teasel Muir-Harmony, curator al Muzeului Naţional al aerului şi spaţiului.

Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat săptămâna aceasta că doreşte să lucreze cu alte ţări orientate spre explorarea spaţiului. El a menţionat posibilitatea intensificării cooperării cu China şi a spus că a fost recent în Israel pentru a se întâlni cu grupuri care lucrează asupra unui lander lunar.

Predecesorul său în fruntea NASA Charles Bolden a avertizat în legătură cu reapariţia erorilor din epoca navetelor, când SUA şi-au încheiat programul fără ca alte nave spaţiale să fie pregătite să preia acest rol.

Propunându-şi o misiune cu echipaj pe Lună în doar cinci ani, NASA intenţionează să cheltuiască aproximativ 10 miliarde de dolari pentru explorarea lunară, dintr-un buget de aproape 20 de miliarde de dolari pentru anul 2019.

CITEȘTE ȘI:

Majoritatea ruşilor nu cred că astronauţii NASA au ajuns pe Lună

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.