Ne-am săturat să vă privim, să vă citim
Prima întrebare pe care am auzit-o în prima săptămână de facultate a fost: “De ce aţi ales Jurnalismul?” urmată de câteva vorbe pe care aveam să le înţeleg pe deplin mai târziu: “Facultatea asta o să vă înveţe de toate şi nimic!“. Ăsta da subiect pentru lucrarea de licenţă, bate orice altă tematică sofisticată! E frumos, te duci, te înscrii la examenul de admitere şi, dacă nu cumva ai fost împins/ă de la spate de părinţii care-ţi dau totul de-a gata şi vor ca odorul lor să aibă o facultate făcută, atunci probabil că ai un motiv serios pentru care ai ales tocmai JuvOIrnalismul.
“Este o meserie frumoasă!“. Mai este? Dacă stăm strâmb şi privim drept, nimic nu mai este frumos în presa zilei de azi. Paginile ziarelor sunt pline de titluri care în mai bine de 80% dintre cazuri nu au absolut nici o legătură cu articolul iniţial. Rostul lor este să te facă pe tine, cititorul naiv şi plictisit, să dai repede click pe “Citeşte mai departe” şi astfel domniile lor să-şi facă norma de vizualizări/accesări zilnice. Ce dacă la urmă spui ceva de genul: “Păi în titlu scrie una, în articol alta”, crezi că-i interesează părerea ta, faptul că ţi-ai pierdut câteva minute citindu-le aberaţiile ieftine? Sau că nu pricepi de ce unii prezentatori care, atunci când şi-au făcut debutul pe micul ecran, invocau etica şi bunul simţ, astăzi se calcă în picioare să prindă un loc în faţă la înmormântări pentru un reportaj “În exclusivitate” pe care, culmea, îl difuzează şi concurenţa, în acelaşi timp şi tot în exclusivitate? Pentru că la asta se rezumă, de fapt, totul: n-are importanţă despre ce sau cine scrii, la naiba, n-are importanţă nici măcar câtă gramatică ştiu cei ce semnează acele articole, important este “să te citească lumea“!
Continuarea articolului pe cutiacupraline.wordpress.com