Noi și Planul Juncker: Bulgaria – locul 3, România – locul 23. Cum stau ceilalți vecini
Valoarea și impactul economic al proiectelor româneşti de atragere a resurselor din așa numitul „Plan Juncker” de investiții europene sunt mult inferioare, în comparație cu cele ale proiectelor țărilor din Europa Centrală și de Est, potrivit rapoartelor Comisiei Europene din luna mai.
Câteva proiecte din Europa Centrală și de Est sunt relevante pentru utilizarea resurselor puse la dispoziție de „Planul Juncker”, prin Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI):
- Slovacia va construi autostrada de centură a capitalei Bratislava. (România e departe de a reuși acelaşi lucru pentru București).
- Polonia își va dezvolta un spital regional, își va îmbunătăți și extide rețeaua electrică și va construi locuințe pentru cetățenii cu venituri reduse. (România are o nouă lege a parteneriatului public privat, care ar urma să fie folosită și pentru spitalele regionale).
- Bulgaria își va dezvolta afacerile în domeniul agro-veterinar, prin proiectul de cercetare al unei companii cu expunere internațională, inclusiv privind vaccinurile animale. (În România Institutul Cantacuzino este încă în restructurare).
- Remarcabile sunt şi proiectele aprobate de construcţii de spitale din ţări dezvoltate ca Austria, Olanda, Italia şi Marea Britanie.
- Cel mai remarcabil proiect al României este unul care face parte dintr-unul mai larg, pan european: 40% din partea românească a gazoductului BRUA.Presiunile Comisiei Europene vor fi contat semnificativ pentru ca Transgaz să întocmească corect dosarul de solicitare.
Ponderea proiectelor în PIB: Bulgaria – locul 3, România – locul 23
Tipul de creştere economică a României (PIB) din ultima vreme se dovedeşte a fi şubred şi din perspectiva capacităţii de utilizare a resurselor puse la bătaie de Planul Juncker și asigurate de Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI).
Ţara noastră se situează abia pe locul 23 în topul valorii proiectelor, după ponderea în PIB a investiţiilor asigurate de FEIS şi BEI, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană în luna mai.
Bulgaria, Croaţia şi Slovenia au o putere economică mai mică decât cea a României (potrivit PIB nominal estimat pe 2018 de FMI la circa un sfert din cel al României), dar sunt pe locurile 3, respectiv 13 şi 14.
Ungaria este pe locul 19, deși PIB-ul său nominal este de 67% din cel al României.
Articol integral pe cursdeguvernare.ro