Numărul de condamnări pentru ‘extremism’ pe internet a crescut în Rusia
Numărul de condamnări pentru „extremism” în postări pe internet a crescut în Rusia, a constatat miercuri un ONG rus, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu o aplicare „prea laxă” a legii în detrimentul „libertăţii de exprimare”, informează AFP.
Potrivit raportului anual elaborat de Centrul Sova specializat în studiul xenofobiei, numărul de condamnări pentru „propagandă extremistă” a trecut de la 228 de persoane în 2017, dintre care 47 au primit închisoare cu executare, comparativ cu 220 de condamnaţi în total în 2016.
Aproape 96% dintre condamnările în virtutea legii contra „propagandei extremismului” vizează afirmaţii, fotografii sau imagini video postate pe internet, notează organizaţia nonguvernamentală, care subliniază că este „dificil” de ştiut dacă această lege nu este un pretext pentru a spori „presiunea politică”.
„Lupta contra extremismului se intensifică, limitând libertatea de expresie. Aceste limitări sunt adesea interpretate de manieră prea laxă”, estimează organizaţia.
Printre persoanele vizate se numără liderul mişcării ultranaţionliste Russkie, Dmitri Demuşkin, condamnat în aprilie la doi ani şi jumătate de închisoare pentru că a postat de reţelele sociale imagini cu caracter rasist.
Alte şase persoane au fost condamnate la pedepse cu închisoarea pentru postări pe reţele sociale. „Considerăm aceste pedepse prea severe”, şi-a exprimat regretul Centrul Sova.
ONG-ul remarcă, de asemenea, că lista de articole interzise pentru extremism în Rusia a fost completată de 33 de ori în timpul anului, incluzând între altele texte ale unor istorici şi „articole paşnice ale opoziţiei”.
Anul 2017 a fost marcat şi prin interzicerea şi înregistrării drept „organizaţie teroristă” a Medjilis, Adunarea tradiţională a tătarilor din Crimeea, comunitate musulmană ce se opune majoritar anexării în 2014 a Crimeei de către Rusia.
Şi Martorii lui Iehova au fost interzişi pe motivul luptei împotriva extremismului.
Pe plan mai general, chiar dacă Centrul Sova constată o scădere a numărului de agresiuni motivate prin ură (motive rasiste, dar şi politice, religioase sau homofobe), el îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul în creştere al atacurilor cu motivaţii politice sau ideologice: trei persoane au fost ucise şi 18 au fost rănite în 2017, comparativ cu nouă persoane rănite în 2016.
În schimb, agresiunile cu caracter rasist au scăzut în mod clar, ajungând de la 8 morţi în 2016 la un mort în 2017, potrivit ONG-ului, care informează că şi „raidurile anti-migranţi” au scăzut. În total, potrivit Sova, „6 persoane au fost ucise şi 65 au fost rănite” în 2017 în urma unor agresiuni motivate prin ură, adică mai puţin decât în 2016, cu 10 persoane ucise şi 82 rănite.
Sursa: AGERPRES