Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

O nouă lege europeană pune în pericol seminţele tradiţionale ale ţăranilor

Publicat: luni, 06 mai 2013

Un nou proiect de regulament propus la nivelul Uniunii Europene ameninţă cu dispariţia de pe piaţă a sute de mii de soiuri vechi – tradiţionale de seminţe, păstrate de sute de ani de ţărani. Asociaţiile Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici şi tradiţionali şi Re.Generation alături de alte organizaţii internaţionale, reţele de ţărani, consumatori şi activişti se opun ferm propunerii de lege  şi reclamă puternice conflicte de interese cu industria de seminţe. În data de 6 mai 2013, propunerea înaintată de Directoratul General Sănătate şi Consumatori (DG SANCO) va fi supusă la vot în Colegiul Comisarilor europeni.

Proiectul de lege înaintat de DG SANCO propune înlocuirea a 12 directive europene  printr-un act unic ce va reglementa comercializarea seminţelor şi a materialului de înmulţire vegetativă. Sub noul regulament, cerinţele pentru comercializarea tuturor tipurilor de material vegetal de reproducere (seminţe, material săditor, fructe etc.) vor fi înăsprite şi aplicate uniform în toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Prezentăm comunicatul de presă al Eco Ruralis pe acest subiect:

„Această propunere legislativă este un atac la adresa biodiversităţii, inovării în agricultură şi tuturor ţăranilor, grădinarilor urbani şi conservatorilor de varietăţi vechi şi rare. Legea nu ar afecta doar agricultura, ci, implicit, şi consumatorii, ale căror opţiuni alimentare vor fi restrânse şi limitate doar la ceea ce ar oferi marile companii de agri-business.Conform noului regulament, seminţele vechi, rare sau tradiţionale păstrate de sute de ani de ţărani nu prezintă suficientă puritate a materialului genetic, calitate şi siguranţă pentru consumatorii europeni, drept pentru care va trebui să se conformeze cerinţelor industriei biotehnologice. Astfel, varietăţile cu material genetic bogat şi divers sunt trimise în categoria de nişă numită „varietăţi vechi“, unde nu există spaţiu pentru adaptarea lor la schimbările climatice şi alte condiţii sau dezvoltarea de noi varietăţi.

Excepţiile pe care Comisia Europeană le prevede nu sunt decât praf în ochi, aplicându-se doar varietăţilor care au existat pe piaţă până în prezent. Toate celelalte varietăţi care nu demonstrează că au fost comercializate vreodată sau nu au o descriere oficială, cât şi soiurile provenite din acestea nu vor putea de acum încolo să intre pe piaţă.

De asemenea, legea cuprinde o serie de aspecte injuste faţă de ţărani şi micii producători, precum birocraţie excesivă, etichetare, ambalare sau taxe. Mai mult, importante aspecte practice privind implementarea regulamentului sunt desemnate ca „acte delegate“, adică ar urma să fie stabilite ulterior votării, în cadrul unor comitete şi departe de un proces democratic.

Un alt lucru îngrijorător şi controversat îl reprezintă conflictul de interese în care se află expertul care a scris proiectul de regulament. Isabelle Clement – Nissou, expertul delegat la Bruxelles de guvernul francez pe lângă DG SANCO, a deţinut anterior funcţia de director pentru relaţii internaţionale în cadrul GNIS , o organizaţie privată, comercială, reprezentând industria de seminţe. Această situaţie încalcă explicit regulamentul privind experţii detaşaţi pe lângă Comisia Europeană.

Asociaţiile Eco Ruralis şi Re.Generation se opun categoric acestei legi profund nedemocratice şi solicită comisarilor europeni respingerea ei. Politicile agricole trebuie să se bazeze pe punerea ţăranilor la baza lanţului alimentar, construind o economie rurală puternică şi vibrantă. Legile care îi exclud pe ţărani de pe piaţă, împreună cu soiurile lor locale, vechi din bătrâni, promovează un sistem alimentar bazat pe dominarea pieţei de către marile companii.

„Ţăranii care îşi multiplică propriile seminţe de zeci de ani şi produc hrană sănătoasă şi diversă sunt consideraţi de companii drept principalul concurent pe piaţă. Din acest motiv, industria încearcă înlăturarea noastră şi perpetuarea monopolului său asupra întregului sistem alimentar. Cu noua lege, vom deveni delicvenţi, dacă vom merge la piaţă cu soiurile noastre de roşii, păstrate cu sfinţenie de la părinţii noştri.“, a declarat Nicolae Lalu, ţăran preocupat de soiuri tradiţionale, din partea asociaţiei Eco Ruralis.

„În calitate de consumatori, beneficiem imens de pe urma nenumăratelor posibilităţi pe care natura le creează. Această lege împinsă de companiile de agri-business, practic, ne spune că ceea ce natura ne-a dat de atâtea mii de ani nu este o hrană sigură şi sănătoasă şi, de aceea, trebuie să ne lăsăm uşile deschise hranei produse în laborator. Nu trebuie să acceptăm produse care ne transformă în bolnavi cronici, ci să sprijinim cei 4 milioane de ţărani pe care România îi are şi să dezvoltăm, astfel, un sistem alimentar bazat pe mâncare locală, sănătoasă şi gustoasă.“, a declarat Raluca Dan din partea Re.Generation”.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a aprobat 22 de programe destinate să promoveze produsele agricole în Uniunea Europeană și în țările terțe. Programele, care în marea lor majoritate au o durată de trei ani, sunt dotate cu un buget total de 71,94 de milioane EUR, la care UE contribuie cu 35,97 de milioane EUR.

Programele selectate acoperă uleiul de măsline, laptele și produsele lactate, carnea, fructele și legumele proaspete și prelucrate, produsele ecologice, ouăle, vinurile și băuturile spirtoase și produsele horticole, precum și produsele de calitate înregistrate și protejate ca DOP (denumiri de origine protejate), IGP (indicații geografice protejate) și STG (specialități tradiționale garantate).

Grâul şi porumbul au revenit la preţurile anterioare marii secete din 2012

Prezentăm analiza realizată de casa de brokeraj Noble Securities, sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding referitoare la preţurile cerealelor:

““În luna aprilie, preţul grâului şi cel al porumbului au coborât, pe pieţele internaţionale, la cotele anterioare marii secete din 2012, pe fondul unor semnale pozitive privind producţia pe anul în curs în mai multe regiuni mari producătoare de cereale. Alte mărfuri alimentare- soia, zahărul şi cafeaua Arabica- s-au ieftinit, la rândul lor pe pieţele internaţionale, în acest an, cu procente cuprinse între 4-12%, în timp ce preţul orezului a fost mai puţin volatil, rămânând la un nivel aproximativ egal în prezent cu cel de la începutul anului”, a arătat Silviu Pojar, Sales Manager Noble Securities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding.

Anul trecut, în principal seceta, dar şi alte condiţii meteo nefavorabile manifestate în diferite zone ale lumii, au urcat preţul grâului la un nivel neatins din 2008 şi au crescut cotaţia porumbului la un maxim istoric. SUA, cel mai mare exportator de cereale din lume, a înregistrat cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani. Valul de căldură din Sudul şi Estul Europei a afectat grav recolta de cereale din regiune; în UE, Rusia, Canada şi Australia au fost, de asemenea, condiţii meteo extreme. În numai 2 luni, respectiv din 22 iunie până la 21 august, preţul porumbului a crescut cu peste 50%, iar grâul a avut vara trecută o performanţă similară. În cea de-a doua parte a anului 2012 s-au înregistrat corecţii importante ale cotaţiilor, dar, per ansamblul anului trecut, preţurile acestor cereale pe bursele internaţionale au crescut: grâul cu cca 17%, iar porumbul cu aproape 6%.
De la începutul anului 2013 şi până în prezent (la sfârşitul zilei de 24 aprilie), cotaţia porumbului a scăzut cu aproximativ 12,6%, iar cea a grâului cu cca 12%, ajungând la niveluri din iunie 2012. Condiţiile meteo favorabile din SUA, cel mai mare producător producător şi exportator de porumb au lăsat loc speculaţiilor privind producţiile viitoare în creştere; în acelaşi timp, scăderea preţului grâului a fost favorizată de creşterea exporturilor de cereale din Rusia, precum şi de vremea favorabilă noilor culturi în Europa, Rusia şi Kazahstan, care ar putea conduce la producţii mai mari. „Din punct de vedere economic, este prea devreme să ne bucurăm de posibile viitoare preţuri mici. Din punct de vedere al instrumentelor financiare bazate pe preţurile cerealelor, o volatilitate ridicată inclusiv în acest an va favoriza din nou câştigurile, aceasta fiind o piaţă destul de puternic dependentă de regula simplă cerere-ofertă, având deci mişcări mai uşor de estimat”, a precizat Silviu Pojar.
Cotaţia pentru soia a crescut, anul trecut, cu aproximativ 14%, pentru cacao cu cca 5%, iar preţul orezului a rămas aproximativ constant. Preţul zahărului a înregistrat în 2012 o scădere semnificativă, de cca 16%, în principal ca urmare a surplusului de producţie. Preţul cafelei Arabica s-a prăbuşit anul trecut, cu aproape 37%, pe fondul supraproducţiei din Brazilia, cel mai mare producător din lume.
În 2013, de la începutul anului şi până pe 24 aprilie, pe pieţele internaţionale, cotaţia pentru soia a coborât cu aproape 6%, iar cea a cafelei Arabica a scăzut cu cca 4%; preţul zahărului a continuat să scadă semnficativ, respectiv cu cca 11,5%. Preţul orezului a rămas aproximativ constant per ansamblul intervalului menţionat.
„Săptămână trecută, FMI a estimat pentru 2013 o scădere cu cca 2% a preţurilor mărfurilor faţă de anul precedent ca urmare a ofertei în creştere de materii prime, de la cereale până la petrol. În ceea ce priveşte produsele agricole însă, oricând pot să apară surprize majore, în ambele sensuri, cauzate de condiţiile meteorologice, care să modifice semnificativ orice previzune. În România, de exemplu, potrivit prognozei privind rezerva de umiditate din solul agricol, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a estimat secetă în lunile iulie şi august; cel mai probabil, dacă se va materializa, o astfel de situaţie nu ar fi doar în România, ci cel puţin la nivel regional. Seceta desigur că ar putea induce din nou ascensiunea preţurilor, dacă recoltele şi rezervele nu vor fi suficient de mari şi dacă seceta va fi din nou foarte pronunţată”, a arătat Silviu Pojar.

In 2012, grupul financiar european Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding a facut primul pas in Romania, deschizand sucursala locala a firmei de brokeraj Noble Securities.
Getin Noble Bank Group of Companies detine banci (retail banking, private banking, corporate banking), fonduri de investiţii, companii de consultanţă financiară şi imobiliară, leasing şi asigurări. La rândul său, Getin Holding deţine bănci, companii de leasing şi asigurări, precum şi alte companii în domeniul financiar în Polonia, Rusia, Ucraina, Belarus şi România. În 2011, Getin Noble Bank a realizat un profit net de 230 milioane EUR, iar Getin Holding a obţinut un profit net de 250 milioane EUR. Getin Noble Bank Group of Companies şi Getin Holding sunt grupuri de origine poloneză, “înrudite” ca business şi acţionariat majoritar. Acţionarul majoritar al celor două grupuri este omul de afaceri Leszek Czarnecki, Doctor în Ştiinţe Economice.
Casa de Brokeraj Noble Securities este reglementată şi autorizată de organismul de profil din Polonia, iar filiala din România va opera inclusiv sub supravegherea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Tranzacţiile se realizează prin intermediul platformei Noble Markets, care oferă peste 200 de instrumente financiare: perechi valutare, acţiuni, indici bursieri şi mărfuri. Prin platforma Noble Markets se realizează tranzacţii în marjă (maxim 1:100); astfel, se pot realiza tranzacţii cu o valoare mai mare decât suma alocatat. Atunci când se tranzacţionează în marjă, se utilizează efectul de levier , care amplifică atât câştigurile, cât şi pierderile potenţiale: o marjă de 1% (1:100) permite realizarea unei tranzacţii de 1.000 EUR blocând în contul de tranzacţionare doar 10 EUR (1000 EUR*1%). Detalii despre contul minim, instrumente şi strategii de tranzacţionare pewww.noblemarkets.ro

35,97 de milioane EUR pentru promovarea produselor agricole în UE și în țările terțe

În cadrul schemei de informare și de promovare, serviciile Comisiei au primit, până la data de 30 noiembrie 2012, 36 de propuneri de programe care vizează atât piața internă a UE cât și țările terțe, în cadrul primului val al programului din 2013. După evaluare, 22 de propuneri de programe au fost reținute pentru cofinanțare, dintre care 16 vizează piața internă, iar 6 vizează țările terțe. Două dintre programele selectate au fost propuse de mai multe state membre. Țările terțe/regiunile vizate sunt: Rusia, China, America de Nord, Asia de Sud-Est, Norvegia, Elveția, Ucraina, India și Coreea de Sud.

În 2000, Consiliul a decis că UE poate să contribuie la finanțarea măsurilor care oferă informații privind produsele agricole și alimentare sau promovează comercializarea acestora pe piața unică a UE și în țările terțe. Bugetul anual total disponibil pentru aceste programe de promovare este de aproximativ 55 de milioane EUR.

Măsurile finanțate pot consta în relații publice, campanii de promovare sau de publicitate, care subliniază în mod deosebit avantajele produselor din UE, în special în ceea ce privește calitatea, siguranța și igiena produselor alimentare, calitatea nutritivă, etichetarea, bunăstarea animalelor sau metodele de producție care respectă mediul înconjurător. Aceste măsuri pot acoperi, de asemenea, participarea la evenimente și târguri, campaniile de informare cu privire la sistemul UE de denumiri de origine protejate (DOP), indicații geografice protejate (IGP) și specialități tradiționale garantate (STG), informațiile privind sistemele de calitate și de etichetare ale UE și privind agricultura ecologică, precum și campanii de informare privind sistemul UE al vinurilor de calitate produse în regiuni determinate (v.c.p.r.d). UE finanțează până la 50 % din costul acestor măsuri (până la 60 % pentru programele de promovare a consumului de fructe și legume în rândul copiilor sau cele referitoare la informarea cu privire la consumul responsabil de băuturi alcoolice și la pericolele prezentate de consumul excesiv de alcool), restul fiind preluat de către organizațiile profesionale/interprofesionale care le-au propus și, în unele cazuri, de asemenea, de către statele membre în cauză. În ceea ce privește promovarea pe piața unică și în țările terțe, organizațiile profesionale interesate pot adresa statelor membre propunerile lor de două ori pe an. Statele membre trimit apoi Comisiei lista programelor pe care le-au selecționat împreună cu o copie a fiecărui program. După aceea, Comisia evaluează programele și decide dacă acestea sunt eligibile.

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=5901

Publicat de la data mai 6 2013. Categorii Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

14 noiembrie 2018, 9:55
 

N
Noros
6°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 7°C
Presiunea: 1030 mb
Umiditate: 93%
Vânt: 4 km/h N
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:10
Apus: 16:49
Prognoza 15 noiembrie 2018
Zi
 

N
Precipitaţii
10°C
Vânt: 4 km/h N
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

NE
Noros
2°C
Vânt: 7 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 148.963 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team