O zi perfectă (Exclusivitate)
Nu-mi place perfecțiunea digitalizată, pentru care optează tot mai mulți indivizi ai generației mele, generația Z. Dar să nu uităm că frumusețea stă întotdeauna în ochii privitorului…
Felul în care norii intră în crestele munților, deasupra orașului Bușteni, este de-a dreptul siderant. Mereu liniștit, cu o priveliște spectaculoasă asupra Munților Bucegi, Bușteni este una dintre cele mai importante stațiuni de pe Valea Prahovei.
Mănăstirea Caraiman. Cuvintele sunt de prisos, imaginile spun totul, un peisaj fabulos, cu un farmec aparte.
Aflată în localitatea Bușteni, județul Prahova, Mănăstirea Caraiman este o mănăstire ortodoxă, ridicată de către Părintele Gheronite Puiu, personalitate care s-a impus în conștiința celor care au trecut pe aici.
Fiind crescute și educate să credem și să Îl iubim pe Dumnezeu, eu și sora mea, nu am putut pleca înainte să ne rugăm și să dăm un acatist al dorințelor.
Am avut ocazia, aici, să mă joc, pentru prima dată, cu un ponei. Foarte prietenos și deloc speriat de oamenii care mergeau spre el, poneiul lăsa pe oricine să îl atingă, și mânca din palma vizitatorilor fără vreo teamă.
După această plimbare, unde altundeva am fi putut merge, decât la Crucea de pe Caraiman? Însă drumul nu a fost atât de ușor de parcurs pe cât ne-am fi așteptat, a devenit anevoios, obositor…
Am ajuns în vârful Munților Bucegi, iar primele opriri au fost la monumentele naturii, Babele și Sfinxul, situate la o altitudine de 2206, respectiv 2216 metri, aceste formațiuni stâncoase fiind cele mai cunoscute din partea central-nordică a Munților Bucegi din Carpații Meridionali.
În această zi am avut parte de o experiență nemaipomenită, iar cei care au parcurs întregul traseu până la Crucea Caraiman înțeleg la ce mă refer. Am mers pe jos aproximativ o oră, cu aerul rece în față, prin locuri abrupte și alunecoase. Eram doar noi două, ne mai sprijineam una de cealaltă din când în când și mai făceam câte o scurtă pauză pentru a admira peisajul.
Am vrut să renunțăm la un moment dat, deși eram atât de aproape, drumul părea interminabil, însă în spatele meu am auzit o voce matură, deloc obosită, spunând:
”Nu renunța, domnișoară! Atunci când crezi că nu mai poți, tot mai poți puțin, iar în final satisfacția este nemărginită. Încearcă! Țineți-vă după noi dacă puteți.” Acest om, trecut de primele tinereți, însoțit de fiul său care răsufla la fel de greu ca noi, ne-a spus că parcurge drumul acesta o dată pe săptămână, după spusele lui ”de când eram de vârsta voastră”.
”A durat ceva să ajung la perfomanța asta, dar a meritat. Țineți minte de la mine, oricâte obstacole ar apărea în viața voastră, fiți tari și munciți din greu, altfel nu veți obține ceea ce vă doriți.”, a spus el cu voce caldă, părintească, privindu-ne cu blândețe.
Nu am simțit când am parcurs distanța rămasă, nu am simțit când s-a scurs timpul, însă știu cu certitudine bucuria pe care am simțit-o când am ajuns aici, iar satisfacția din sufletele noastre era de-a dreptul copleșitoare.
Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial ”Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial”, este un monument istoric, situat în Munții Bucegi, pe teritoriul județului Prahova. Crucea are o înălțime de 33 metri și a fost construită între anii 1924-1928, fiind situată la altinudinea de 2291 metri.
Ultima oprire a fost la Râșnov și, cum am mai spus, iubesc natura și în același timp, iubesc să ajut oamenii, așa cum pot… din aceste două motive nu am putut trece nepăsătoare pe lângă o bătrânică, pe care am întâlnit-o aici, ce căra după ea un coș de răchită, plin cu diverse aranjamente florale, deosebit de frumoase și colorate, ce-ți luau ochii.
Am cumpărat și eu unul și nu mare mi-a fost mirarea în momentul în care bătrânica mi-a mulțumit și cu o sinceritate debordantă, mi-a spus câteva lucruri frumoase care mi-au ridicat moralul, oferindu-mi o doză de bunătate gratuită, pe care nu o mai găsești la prea mulți oameni în zilele noastre.
Orașul Râșnov, văzut de sus, este de-a dreptul uluitor. Este situat în sud-vestul Depresiunii Brașovului, la 15 km de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 676 metri altitudine.
Un oraș mic, deosebit prin simplitatea sa, al cărui monument de arhitectură arhicunoscut este întocmai Cetatea Râșnov.
În interiorul Cetății Râșnov am vizitat muzeul de artă feudală în care sunt expuse armuri, arme, galerii, mobilier de epocă, porturi specifice secolului, dar și câteva obiecte mai neobișnuite pentru timpul nostru, dar comune în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
Am învățat câteva lecții care țin de omenie, onestitate, curaj, de bunătate. Am învățat lucruri esențiale, pe care mi-ar plăcea să le pot transmite mai departe, însă cel mai mult mă bucur pentru simplul fapt că am trăit aceste momente alături de sora mea.
”Homo locum ornet, non ornat hominem locus!”
Teodora Păpureanu, Anul I
Jurnalism Hyperion