Oare ce ne-a învăţat pandemia coronavirus? (V)
Pentru toţi cei care vor să ţină cont de învăţămintele pe care am putea să le tragem din timpul acestei pandemii mondiale o pot face transmiţând câteva din constatările, trăirile şi frământările oamenilor la anunţul că România a intrat în stare de urgenţă odată cu prevederile Ordonanţei militare nr 1 din 16 martie 2020, date de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. şi prelungită cu stara de alertă maximă.
Întrebarea care se pune este “Ce poate face şi ce îşi doreşte orice fiinţă umană care mai întâi trăieşte într- un corp şi apoi într-o casă, după ce a suferit în izolare reguli stricte de trai şi convieţuire într- o societate bolnavă???”.
1. Primul lucru pe care îl va face, va fi să respire cât mai adânc după teama sufocării, din propria locuinţă.
2. Va încerca să meargă cât mai mult şi chiar să alerge prin parcuri, pe drumuri de munte sau pe malul mării, după ce i-au înţepenit picioarele şi spatele, din lipsă de mişcare, care de altfel în această perioadă grea pentru oricine, au fost rezumate doar la drumurile scurte dintre dormitor, bucătărie şi baie.
3. După luni în care ne- am uitat în tavan şi am cugetat la nemurirea sufletului, ne dorim, mai mult decât oricât, să adulmecăm cerul, soarele, norii, ploaia din timpul zilei şi al nopţii, să ascultăm susurul apei curgătoare şi cântecul păsărelelor.
4. Oamenii vor începe o reevaluare a tot ceea ce a înseamnat, pentru ei, parcurile cu copaci, aleile şi aranjamentele florale, muntele cu râuri, copaci, iarba şi florile lui, dar şi marea cu nisipul ei auriu şi orizonturile ei frumoase dar şi cu răsăriturile şi apusurile de-a dreptul magnifice, după ce şi- a obosit ochii în emisiunile sterile şi înfricoşătoare, cu mesaje şi statistici zilnice despre coronavirus, ale televiziunilor, fie private şi de stat, sau privind continuu mobila din casă, frigiderul pe care probabil că l-a deschis de zeci de ori în drumul spre dormitor, ori aragazul sau maşina de spălat pe care le-au folosit la greu.
5. Omului i- a scăzut apetitul pentru haine şi încălţăminte după ce mai multe luni la rând pijamaua şi papucii de casă i- au fost nelipsite dar i-au arătat că de fapt dresingul dorit cu îmbrăcăminte scumpă şi pantofi de firmă nu îţi sunt de folos şi nici nu te fac fericit.
6. După lunga perioadă în care omului i-a lipsit socializarea de la locul de muncă, de pe stradă, în întâlnirile cu prietenii, rudele, părinţii, şi a învăţat lecţia tăcerii, va trebui să facă eforturi pentru menţinerea unui dialog coerent şi aplicat, va trebui să reînveţe să vorbească.
7. După ce am avut o lungă perioadă de timp sufletul golit, de conţinut, şi o inimă care în loc să emane iubire a suferit, el omul îşi doreşte şi îşi închipuie cum va fi întâlnirea cu semenii lui, fie că sunt rude sau prieteni, cum o să-i îmbrăţişeze, cum o să le strângă mâinile şi să-i pupe, dorindu-şi apropierea firească cu cei dragi pe care a fost nevoit să-i ţină la distanţă şi să vorbească cu ei doar la telefon.
8. Fiecare dintre noi vom începe să ne preocupăm mult mai mult de propria fiinţă şi de propria familie, de copiii noştri, fără să ne mai pierdem timpul să- i bârfim pe alţii.
9. Faptul că am întâmpinat Paştele dar şi Înălţarea Domnului stând în casă, ne face ca mulţi dintre noi, care sunt ataşaţi de religiile lor, să ne dorim reîntoarcerea la slujbele religioase, la întâlnirile cu preotul-paroh sau cu ceilalţi enoriaşi căci, lipsa lor ne-a creat un gol în suflet şi în inimă dar şi în dragostea faţă de Bunul Dumnezeu.
10. Nu am avut voie să mergem în mall-uri, la hoteluri, la restaurant, terase, grădini de vară, la concerte, teatre şi filme, să facem shopping, să ne relaxăm în săli de fitness sau la bazine de înot, să mergem la munte sau la mare, să facem turism internaţional, lucruri altădată de normalitate în vieţile noastre. Toate aceste facilităţi ne-au lipsit la mulţi dintre noi, ceea ce va duce inevitabil la o dorinţă crescută de consum a acestor servicii, altă dată aparţinând cotidianului din viaţa noastră zilnică. Numai că, noile reguli de distanţare socială nu face decât să ne îngreuneaze în oarecare măsură existenţa în comunitate.
11. După ce Guvernele au închis creşele, grădiniţele, şcolile şi after-school-urile, fără vreo compensaţie şi i-a obligat pe bieţii copii să stea închişi în casă, din cauza acestei pandemii păcătoase, le- aş spune părinţilor că e de datoria lor, ca acum când o mare parte din restricţiile carantinei au fost ridicate să- şi scoată copii în parcuri, să-i ducă la munte sau la mare, să le faciliteze dorinţa de a-şi reîntâlni prietenii de joacă, să- şi reamintească cum este să meargă cu bicicleta sau cu trotineta, să se joace diverse jocuri cu mingea, mică sau mare, ca nu cumva copilăria lor să fie ratată şi să-i marcheze pe viaţă, chiar dacă într-o oarecare măsură smartphonurile le-a ocupat timpul, într-o perioadă la fel de grea şi apăsătoare şi pentru ei.
12. Ce a pierdut, de fapt, fiinţa umană în timpul acestei carantine, sigur cu toţii “libertatea” aproape în toate formele ei şi mulţi dintre noi “sănătatea” şi din păcate sau din nefericire, pentru puţini dintre semenii noştrii, chiar “viaţa”, motiv pentru care va trebui ca să preţuim mai mult decât orice “viaţa” pe care o avem de la Bunul Dumnezeu, e un cadou inestimabil al fiinţei umane, dar şi “sănătatea “ de care numai noi suntem răspunzători şi cu certitudine “libertatea” pe care omul a câştigat- o cu greu, în mii de ani de existenţă umană, cu multe sacrificii, războaie şi convulsii sociale.
Acum, şi nu mâine, ne trebuie mai mult optimism, mai multă speranţă şi un moral ridicat.
Dumnezeu să ne binecuvânteze fiinţa umană!!!
God bless us !!!
prof.univ.dr. Florentin Scaleţchi