Occidentul încearcă să recupereze (ceva) din taxele pierdute în paradisurile fiscale
”Este timpul să regândim impozitarea în Europa”, susține Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie. Executivul Uniunii Europene a adoptat un plan pentru un regim de impozitare a societăților mai unificat în întregul bloc comunitar.
Poate că cea mai izbitoare evoluție a politicii fiscale din întreaga lume în ultimele decenii a fost scăderea ratelor impozitului pe profit. Între 1985 și 2018, rata globală a impozitului corporativ legal a scăzut cu aproape jumătate, de la 49% la 24%. În 2018, Statele Unite și-au redus rata de la 35% la 21%.
Iată câteva date relevante din lucrarea „The Missing Profits of Nations” („Profiturile lipsă ale națiunilor”), a autorilor Thomas Tørsløv (University of Copenhagen) Ludvig Wier și Gabriel Zucman (UC Berkeley), care notează, de pildă, că Registrul francez Orbis arată că profiturile consolidate la nivel mondial ale Apple au fost de 55,3 miliarde de euro în 2016.
Dacă se adaugă toate profiturile înregistrate în Orbis de toate filialele Apple din întreaga lume, atunci se găsesc doar 2 miliarde de euro. Niciunul dintre profiturile realizate de Apple în Statele Unite sau în Irlanda ori alte paradisuri fiscale nu este vizibil.
În mod similar, se observă discrepanțe mari pentru Google Alphabet, Facebook sau Nike. În 2012, 17% din profiturile globale ale multinaționalelor au putut fi urmărite în Orbis. Adică 83% au fost înregistrate în filiale… necunoscute Orbis.
Aceste încasări din impozitul pe profit sunt bani care lipsesc de la bugetele statelor, de la educație, sănătate și cultură, iar economiștii le estimează la 15% în Statele Unite și la 20% în mai multe țări europene comparativ cu prezentul.
Paradisurile fiscale înregistrează nederanjate, de zeci de ani, încasări cu mult peste ceea ce ar putea genera economiile lor.
Aceste fluxuri se ridică la 5% din venitul național brut în medie în țările Uniunii Europene care nu sunt paradisuri fiscale, dar se ridică la 350% în Luxemburg sau 56% în Irlanda. În această țară, ratele profiturilor companiilor sunt de-a dreptul science-fiction – 800% față de un normal de 30%.
La nivelul Uniunii Europene, economiștii consideră, pe baza statisticilor paradisurilor fiscale, că 40% din profiturile companiilor multinaționale evită impozitarea, Uniunea fiind astfel privată de cel puțin o cincime din veniturile pe care ar trebui să le încaseze de la companii.
Lobbyiștii americani presează senatorii să se opună
Pe de altă parte, peste Ocean, președintele Joe Biden și-a propus să își finanțeze agenda de politici de infrastructură cu creșteri masive ale impozitelor asupra corporațiilor și celor bogați. Comunitatea de afaceri a turnat un duș rece peste planurile prezidențiale, care în principiu sunt susținute și de alte state bogate, precum și de FMI.
Concret, directorii de corporații și lobbyiștii din Washington, New York și din întreaga țară spun că sunt încrezători că pot „ucide din fașă” aceste creșteri fiscale, cu ajutorul presiunilor asupra democraților din Cameră și Senat.
Aceste mișcări de convingere și tatonare nici măcar nu mai sunt ascunse: cei interesați ca planul președintelui să nu devină realitate au discutat deja cu senatorii Joe Manchin, din Virginia de Vest, Kyrsten Sinema, din Arizona sau John Hickenlooper, din Colorado, sau cu membri ai Camerei precum Josh Gottheimer, din New Jersey, Tom Suozzi, din New York și Stephanie Murphy, din Florida.
Lobbyiștii afirmă că majoritatea membrilor cu care au vorbit au indicat disponibilitatea de a respinge majorările de impozite propuse în planul lui Biden, scrie „Politico”.
Între timp, protestatarii numiți Milionarii Patriotici, care ar putea fi puternic afectați de o creștere de taxe, s-au adunat în fața clădirii din New York a lui Jeff Bezos, susținând creșterea taxelor pentru… mega-bogați. Militanții au purtat pancarde pe care scria: „Tăiați buzunarul!”, „Taxează bogatul” sau mesajul „Taxează-mă dacă poți” lângă poza lui Bezos, Mark Zuckerberg și Elon Musk.
Toate aceste afișe au fost plimbate pe Wall Street, pe lângă clădirea Rezervei Federale, în zona biroului senatorului Chuck Schumer și de-a lungul străzii 57 – poreclită „Calea miliardarilor”.
Manifestații similare au avut loc și în Washington, iar militanții au dus aceleași mesaje la clădirea Capitoliului, la sediul Comitetului Național Democrat, la hotelul Trump, la casa senatorului Mitch McConell și la locuința lui Bezos din oraș, anunță postul CNBC.
„Am decis să ne concentrăm asupra lui Bezos pentru că, fiind cel mai bogat om din lume, el este principalul beneficiar al tratamentului inegal pe care codul fiscal al națiunii noastre îl oferă celor bogați și puternici”, a declarat pentru „The Register” un purtător de cuvânt al Milionarilor Patrioți, are au marcat prin aceste proteste Ziua Impozitului, termenul limită din acest an pentru toi cetățenii de pe teritoriul Statelor Unite de a-și depune declarațiile fiscale.
Grupul a fost fondat de Erica Payne, un avocat de politici publice, în 2010, are aproximativ 200 de membri, toți milionari, niciunul fără miliardar. – ni se spune.
Oricine se poate alătura grupului dacă veniturile sale anuale depășesc 1 milion de dolari sau dacă au active de cinci milioane de dolari sau mai mult.
„Susținem în general propunerile fiscale ale lui Biden, în special creșterea ratei impozitului pe câștigurile de capital, dar credem că ar putea include rate semnificativ mai mari la veniturile ultra-ridicate – 10 milioane dolari pe an sau mai mari – sau un impozit pe avere”, afirmă purtătorul de cuvânt al Milionarilor Patrioți.
Roxana Istudor