Oficial BNR: Un salariu minim net de 300 de euro/lună este sustenabil pentru economie. Dar nu acum
Un salariu minim net de circa 300 euro pe lună este, probabil, sustenabil pentru economia României și contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogați și cei mai săraci români, dar creșterea acestuia ar trebui să ia, deocamdată, o pauză, consideră Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR).
„Un salariu minim net de circa 300 euro pe luna este, probabil, sustenabil pentru economia Romaniei și contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogați și cei mai săraci români, însă creșterea sa ulterioară ar trebui să reflecte creșteri ale productivității muncii, care în multe domenii se lasă așteptate. De asemenea, s-ar situa prea aproape de salariul mediu pe economie, făcând neatractivă acumularea de experiență și de calificări și nu prezintă certitudinea că reprezintă salariul real, având în vedere că multe plăți se fac suplimentar, netransparent, pentru a evita plata taxelor și impozitelor. Chiar și la acest nivel relativ modest, 300 euro, ar putea reprezenta o barieră la intrarea pe piața muncii a multor șomeri și tineri insuficient calificați. În concluzie, creșterea salariului minim a fost utilă și necesară, dar ar trebui să ia, deocamdată, o pauză”, a declarat pentru AGERPRES Valentin Lazea.
Domnia sa mai consideră că trecerea la impozitarea progresivă va forța economia României să devină competitivă prin calitate și personalizare a produselor și serviciilor sale, chiar dacă într-o primă etapă va pierde din competitivitatea fiscală.
„Globalizarea veniturilor și impozitul progresiv sunt două fațete ale aceleiași medalii, astfel încât trebuie abordate împreună. Aceasta, deoarece prin cumularea diverselor venituri încasate de un individ se obține o imagine mai corectă asupra capacității sale de plată, iar în al doilea rând, deoarece prin aplicarea unui impozit progresiv cei care câștigă cumulat mai mult ar fi aruncați într-o treaptă de impozitare superioară, pentru veniturile care depășesc un anumit plafon”, a declarat pentru AGERPRES Valentin Lazea.
Potrivit sursei citate, acest mod de impozitare a funcționat cu succes în Romania, în perioada 2001 — 2004, când economia se pregătea să intre în UE și când se realizau „reforme structurale serioase”.
Acesta a menționat că pregătirea aplicării impozitării progresive fusese făcută de guvernul anterior, în perioada 1997 — 2000, și chiar dacă în anul 2000 noul Guvern avea o coloratură politică diferită, a avut înțelepciunea să preia din reformele predecesorului său.
Economistul șef al BNR susține că trecerea la cota unică de impozitare, începând cu anul 2005, a fost generată de concurența fiscală a altor state din zonă, care trecuseră la cota unică sau aveau intenția de a trece.
„Măsura a fost prezentată în mod populist ca avantajând toate grupele de contribuabili, deși cei care încasau venituri mai mari și din mai multe surse aveau să câștige incomparabil mai mult decât cei care încasau venituri mai mici și din mai puține surse. Rezultatul pozitiv al acestei treceri la cota unică l-a constituit păstrarea unei anumite competitivități fiscale a României, în contextul central și est european. De asemenea, a lăsat mai mulți bani la dispoziția firmelor și a cetățenilor, teoretic pentru investiții, dar în practică pentru stimularea unui consum nesustenabil, așa cum s-a văzut în criza din 2008-2010”, a explicat Lazea. Acesta afirmă că rezultatele negative ale cotei unice au dus la creșterea masivă a inegalității, România fiind cea mai inegală țară din UE în materie de câștiguri precum și la o slăbire a surselor de venituri ale bugetului, „România având nevoie de o creștere a acestora spre media europeană și nicidecum de o diminuare a lor”. De asemenea, bazarea exclusivă a competitivității externe pe fiscalitate redusă, alături de salarii mici, a generat dezinteres pentru reforme structurale care să îmbunătățească competitivitatea prin educație, cercetare și infrastructură, etc.
„Toate aceste neajunsuri pot fi corectate prin renunțarea la cota unica și trecerea la impozitarea progresivă. Chiar dacă într-o
primă etapă economia va pierde din competitivitatea fiscală, aceasta o va forța să se adapteze și să devină competitivă prin calitate, livrare la timp, personalizare a produselor și serviciilor”, a precizat economistul șef al Băncii Naționale a României.
În opinia acestuia, este important a stabili rate de impozitare rezonabile și crescătoare, nu descrescătoare, așa cum face guvernul actual, „sărăcind un buget deja văduvit de resurse”.
„De exemplu, un sistem de cote de impozitare de 16% (pentru veniturile globalizate mai mici de 7.000 lei), de 20% (pentru tranșa cuprinsă între 7.000 și 15.000 lei) și de 25% (pentru tranșa care depășește, prin globalizare, 15.000 lei) nu ar fi inechitabil. Este important de subliniat că rate mai mari ale impozitării nu se aplică veniturilor totale, ci doar tranșelor care depășesc un anumit nivel. În exemplul de mai sus, o persoană care, prin globalizare ar câștiga 20.000 lei, în loc să plătească 16% pe fiecare din veniturile realizate (adică 3.200 lei), ar plăti 16% pentru primii 7.000 lei (adică 1.120 lei), plus 20% pentru următorii 8.000 lei (tranșa cuprinsă între 7.000 și 15.000 lei), adică 1.600 lei, plus 25% pentru ultimii 5.000 lei (tranșa cuprinsă între 15.000 și 20.000 lei), adică 1.250 lei. Totalul impozitelor plătite de persoana respectivă ar ajunge la 3.970 lei (față de 3.200 lei în cazul cotei unice), ceea ce ar corespunde unde rate efective medii de impozitare de 19,85%. Să recunoaștem, nu este o gaură în cer, pentru care să se facă multă tevatură”, a explicat economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea.
În ceea ce privește creșterea economiei României peste potențial, economistul-șef al BNR susține că deja se văd efectele supraîncălzirii: „Romania are al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după Franța și Spania, precum și al treilea cel mai mare deficit extern, de cont curent, după Marea Britanie și Cipru”.
„Începând din ianuarie 2018, când se vor disipa efectele reducerii TVA, România va avea și una din cele mai mari inflații din UE”, a precizat Lazea, subliniind că în aceste condiții, a adăuga noi relaxări fiscale este cel puțin contraproductiv.
Declarațiile oficialului BNR survin în contextul în care ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că salariul minim brut pe țară va crește la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei în prezent dar și ca urmare a deciziei BNR privind rata inflației pentru următorii ani.
Sursa: AGERPRES