Pachetul 2 de măsuri fiscale, între reformă și afectarea drepturilor sociale
Deficitul bugetar record cu care ne confruntăm este rezultatul acumulării unor decizii politice total neinspirate, a cheltuielilor publice ineficiente și a veniturilor fiscale constant sub așteptări. În ultimii ani, creșterile de pensii, salarii și ajutoare sociale – multe dintre ele motivate electoral – nu au fost însoțite de reforme structurale sau de măsuri reale de colectare a veniturilor. Pandemia a amplificat dezechilibrele, iar războiul din Ucraina a adus presiuni suplimentare bugetului de apărare și a costurilor sociale. România colectează în continuare printre cele mai mici venituri fiscale din UE (ca procent din PIB), iar evaziunea fiscală și cheltuielile rigide mențin o presiune constantă asupra finanțelor publice. Aceste dezechilibre au făcut inevitabilă adoptarea unor măsuri fiscale corective – cum este și acest al doilea pachet de reforme.
După câteva săptămâni de tergiversări și negocieri tensionate în culise, Guvernul a aprobat parțial cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale – cunoscut informal drept Planul 2. Promis ca un pas important pentru ajustarea fiscal-bugetară, pachetul a fost împărțit strategic în șase proiecte legislative, dintre care doar cinci au trecut de ședința de guvern din această săptămână. Reforma administrației publice locale, o piesă esențială a setului de măsuri, a fost amânată.
Adoptarea parțială a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale a stârnit reacții puternic negative din partea opoziției, dar și tensiuni în interiorul coaliției de guvernare. AUR, POT și SOS România acuză Guvernul că măsurile propuse distrug economia, afectează grav sistemul de sănătate și umilesc statul român, în special prin politicile aplicate companiilor de stat. Acestea critică dur reducerea accesului la servicii medicale, limitarea medicamentelor compensate și majorarea taxei clawback – care înseamnă o creștere a impozitului pentru medicamentele compensate, limitează bugetul industriei farmaceutice și poate duce la efecte negative asupra disponibilității medicamentelor pe piață și accesului pacienților la tratamente, iar aceste măsuri ar lovi direct în pensionari și bolnavii cronici.
Pe lângă aceste reproșuri, opoziția consideră că tăierile de posturi în administrație și înăsprirea regimului fiscal reflectă o austeritate nedisimulată. Atmosfera din Parlament s-a tensionat în timpul angajării răspunderii Guvernului, unde s-au auzit scandări precum „Demisia!” și „Hai, las-o așa!”.
Nici în coaliție lucrurile nu sunt mai simple. Reforma administrației locale, una dintre cele mai sensibile măsuri, a fost amânată după ce PSD s-a opus restructurărilor de personal. Premierul Bolojan a avertizat că în lipsa adoptării acestui pachet, își va depune mandatul, subliniind că reformele sunt esențiale pentru eficientizarea cheltuielilor publice și evitarea unui colaps bugetar.
Planul 2 vine într-un context de presiune fiscală ridicată, cu obligații bugetare asumate prin PNRR, un deficit în creștere și avertismente constante din partea Comisiei Europene. Guvernul a promis că anul 2025 va aduce o consolidare fiscală reală și în teorie, Planul 2 trebuia să asigure această redresare – prin eficientizarea aparatului bugetar, digitalizarea administrației și combaterea evaziunii, dar deciziile întârzie, dar negocierile între ministere, partide și alte instituții implicate sunt dificile. Există de asemeni și teama legitimă că o contestare la Curtea Constituțională ar putea bloca întregul pachet de măsuri. De aceea, Guvernul a decis împărțirea în șase acte normative, pentru a reduce riscul de paralizie legislativă.
Cele cinci proiecte adoptate până acum vizează:
– combaterea evaziunii prin controale extinse și digitalizarea ANAF,
– reglementarea mai strictă a cheltuielilor publice,
– noi măsuri de eficiență în companiile de stat,
– stimulente pentru colectarea TVA,
– și restructurări la nivelul unor agenții centrale.
Proiectul amânat – reforma administrației locale – este însă cel care ar aduce cele mai vizibile schimbări: reducerea numărului de posturi, reorganizarea structurilor administrative și eficientizarea cheltuielilor la nivel local.
Guvernul susține că aceste măsuri vor ajuta la reducerea deficitului bugetar, alinierea la angajamentele din PNRR și îmbunătățirea calității serviciilor publice. Se estimează economii bugetare de câteva miliarde de lei, dar și o disciplină mai clară în alocarea fondurilor la nivel local și central.
Pe termen scurt însă, măsurile aprobate până acum riscă să genereze:
– rezistență instituțională (unele instituții sunt vizate direct de reduceri),
– proteste din partea angajaților din sistemul public,
– conflicte, tensiuni și divergențe serioase care pot provoca crize politice., mai ales în contextul alegerilor ce se apropie.
Faptul că reforma administrației locale a fost amânată se datorează tocmai opoziții puternice din interiorul coaliției și temerilor legate de impactul electoral.
Executivul a anunțat că va reveni cu proiectul privind administrația locală fără întârziere și ne așteptăm ca în următoarele luni, Guvernul să publice noi date privind efectele concrete ale măsurilor deja adoptate.
În timp ce susținătorii pachetului de măsuri îl consideră un pas necesar pentru a corecta dezechilibrele bugetare și a reduce cheltuielile nejustificate, criticii avertizează că efectele sociale și economice ar putea fi severe – de la scăderea calității serviciilor publice, până la adâncirea nemulțumirii populare. Într-un an electoral tensionat, Guvernul Bolojan mizează totul pe eficiență și reformă, în timp ce opoziția speculează orice cost uman sau economic pentru a câștiga capital politic.
Rămâne întrebarea: este Planul 2 un pas hotărât spre eficiență sau doar o ajustare temporară pentru a calma Bruxelles-ul și piețele financiare? Răspunsul îl vom vedea în execuția bugetară și în capacitatea autorităților de a duce aceste reforme până la capăt – fără amânări sau compromisuri și rămâne de văzut dacă echilibrul între austeritate și responsabilitate socială va fi cu adevărat atins sau dacă măsurile vor adânci falia între stat și cetățean
Președinte fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi
Sursă foto: www.mjeconomics.com, editată cu https://pixlr.com