Palestina: daunele catastrofale aduse mediului de războiul care a avut loc aici sunt urmate de foamete

Până pe 4 iunie 2024, 143 din cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat.

Dintre acestea, 11 sunt state membre ale UE, respectiv ţările europene, care au luat această decizie în perioada comunistă, Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, plus Cipru, Slovacia, Suedia, Spania şi Irlanda, care au recunoscut Palestina în 2024.

Pe 5 iunie 2024, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Agenția ONU pentru refugiați Palestinieni (UNRWA) a declarat că războiul din enclava Gaza a provocat daune ”catastrofale” mediului (https://news.un.org/fr/story/2024/06/1146181), iar restabilirea serviciilor de mediu în Gaza va dura „zeci de ani” și ar putea începe doar după încetarea focului și sfârșitul războiului.

Făcându-se ecoul acestui anunț, biroul din Orientul Mijlociu al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele conflictului asupra vieții de zi cu zi a palestinienilor, inclusiv acumularea de zeci de mii de „tone de deșeuri solide în Fâșia Gaza: „Copiii și familiile lor trăiesc lângă gropile de gunoi, suferă de boli și mirosuri neplăcute”, a anunțat biroul regional UNICEF, arătând mărturia unei fete de 13 ani despre mediul în care este forțată să trăiască, lângă deșeuri: „Mirosul este foarte rău. Cum pot face asta? Toată lumea de aici este foarte bolnavă. Vă rugăm să ne ajutați…”. 

„Ne-am săturat de acest gunoi, ne provoacă multe boli și suntem infectați cu hepatită. Nu putem dormi din cauza mirosului de gunoi”, a adăugat un alt copil de 11 ani.

Chiar înainte de război, Gaza s-a confruntat cu probleme de gestionare a deșeurilor, producând 1.700 de tone de deșeuri în fiecare zi cu doar două gropi de gunoi principale pentru a absorbi această cantitate, a subliniat un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), dat publicității la finalul lunii martie 2024.

Înainte de război, de exemplu, 3,9 milioane de tone de deșeuri au fost depozitate în principalul depozit Johr Edeek, din nordul enclavei palestiniene Gaza.  Acest depozit funcționa peste capacitatea sa de ani de zile, „cu incendii frecvente din cauza lipsei de resurse și îngrijorări tot mai mari cu privire la impactul negativ asupra mediului, sănătății și societății”, a detaliat PNUD, calificând acest management al deșeurilor, o „amenințare tăcută”.

În plus, UNRWA consideră că ofensiva terestră a forțelor israeliene continuă să se extindă, în special în zonele de la sud de orașul Gaza și la est de Rafah, în special în jurul punctelor de trecere Karem Abu Salem (Kerem Shalom) și Rafah.

Copiii muncesc pentru a permite părinților lor să supraviețuiască

După opt luni de la începerea războiului dintre Israel și Hamas în Gaza, agenția Națiunilor Unite pentru ocuparea forței de muncă (OIM), a avertizat pe 7 iunie 2024 că familiile își trimit acum copiii la muncă pentru a supraviețui, deoarece rata șomajului a atins un nivel foarte mare – aproape 80% din totalul celor apți să muncească (https://news.un.org/fr/ story/2024/06/1146246).

Conflictul din Gaza a provocat devastări fără precedent pieței muncii palestiniene și economiei în general, potrivit datelor OIM și Biroului Central Palestinian de Statistică.

De când ostilitățile au izbucnit în octombrie 2023, rata șomajului în Fâșia Gaza a ajuns la 79,1%. În Cisiordania, care a fost și ea grav afectată de criză, rata șomajului a ajuns la 32%. Aceste cifre aduc rata medie a șomajului la 50,8% în cele două zone ale Teritoriului Palestinian.

Potrivit OIM, ratele și cifrele șomajului nu iau în considerare persoanele care au părăsit piața muncii pentru că perspectivele de angajare s-au dovedit inexistente.

Prin urmare, numărul real de persoane care și-au pierdut locul de muncă este chiar mai mare decât sugerează cifrele șomajului. Acest raport arată că „războiul a fost însoțit de devastarea pe scară largă a activităților economice și a mijloacelor de trai. Acest lucru agravează suferința palestinienilor din Fâșia Gaza și Cisiordania și pune în pericol și mai mult securitatea și bunăstarea lor”, a declarat Ruba Jaradat, director regional OIM pentru statele arabe.

Raportul OIM la care ne referim prezintă, de asemenea, proiecții privind impactul războiului asupra economiei și pieței muncii în Teritoriul Palestinian Ocupat.

Dacă războiul s-ar termina în iunie 2024, pe măsură ce vor urma eforturile de redresare economică și a pieței muncii, rata anuală a șomajului pentru 2024 este de așteptat să fie în medie de 47,1%.

Proiecțiile sugerează, de asemenea, că, într-un astfel de scenariu, PIB-ul real ar scădea cu 16,1% și venitul real pe cap de locuitor cu 18% în 2024 față de 2023.

Aceste cifre ar reprezenta cea mai puternică scădere a ratelor de creștere pentru acești doi indicatori în ultimii 20 de ani… În plus, PIB-ul real s-a contractat cu 83,5% în Fâșia Gaza și cu 22,7% în Cisiordania în perioada octombrie 2023-iunie 2024.

În Fâșia Gaza, aproape toate unitățile din sectorul privat fie au încetat, fie au redus semnificativ producția; astfel, sectorul privat a pierdut mai mult de 85% din valoarea producției – echivalentul a 810 milioane de dolari, numai în primele patru luni de război.

În Cisiordania, sectorul privat a suferit o reducere cu 27% a valorii producției sau 1,5 miliarde de dolari, în aceeași perioadă.

Directorul general al OIM, Gilbert F. Houngbo, a descris situația din Gaza drept „deosebit de catastrofală. 2024 a fost cel mai dificil an pentru lucrătorii palestinieni după 1967. Niciodată înainte, situația nu a fost situația atât de sumbră. În urma atrocităților comise de Hamas împotriva Israelului și a războiului necruțător purtat de Israel, piața muncii din Gaza s-a prăbușit. Gaza este în ruine. Mijloacele de trai sunt distruse și munca este rară. Drepturile muncii au fost decimate”.

Peste un milion de oameni se confruntă cu foametea la jumătatea lunii iulie 2024

Aceste restricții vin într-un context în care foametea amenință zonele din enclava palestiniană Gaza. În mai 2024, un ONG axat pe problema nutriției a efectuat un sondaj alimentar care a constatat că 85% dintre copii nu au mâncat o zi întreagă cel puțin o dată în cele trei zile premergătoare sondajului și că diversitatea alimentară s-a înrăutățit în Fâșia Gaza.

La rândul său, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) observă cum conflictul din Palestina este așteptat să agraveze și mai mult nivelurile deja catastrofale ale foametei acute, cu foametea și moartea deja în curs, precum și numărul fără precedent de decese, distrugeri pe scară largă și deplasarea aproape a întregii populații din Fâșia Gaza.

La mijlocul lunii martie 2024 s-a acordat acces deplin agențiilor umanitare, iar serviciile esențiale au fost restabilite. Acum peste un milion de oameni, jumătate dintre ei aflați în Fâșia Gaza, așteaptă să se confrunte cu moartea și foametea până la jumătatea lunii iulie a.c.

Scădere semnificativă a ajutorului care intră prin Kerem Shalom

Din cauza operațiunilor militare și a ordinelor de evacuare israeliene, familiile care au fost deja strămutate de mai multe ori se mută din nou. UNRWA estimează că aproape un milion de persoane au fost strămutate din Rafah în perioada 6 mai-4 iunie 2024, plus 100.000 de persoane strămutate în nordul Fâșiei Gaza, potrivit unei statistici din 26 mai 2024.

Operațiunile militare israeliene au avut un „impact direct” asupra capacității agențiilor de ajutor de a livra provizii umanitare esențiale în Gaza, precum și asupra capacității de a schimba personalul umanitar esențial. UNRWA și-a menținut o prezență în Rafah, concentrându-se pe continuarea misiunilor în Kerem Shalom pentru a colecta combustibil și ajutoare.

În perioada 28 mai-1 iunie 2024, doar 232 de camioane de ajutor umanitar au intrat prin Kerem Shalom, reprezentând o reducere semnificativă a ajutorului intrat înainte de operațiunea militară de la Rafah.

În această perioadă, UNRWA a rămas principala agenție ONU care operează prin punctul de frontieră Kerem Shalom, majoritatea ajutorului constând în făină și/sau produse alimentare.

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu

Sursă foto: pixabay.com

Comments

comments