Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Parcul Naţional Munţii Măcinului, în contraste la fiecare pas

Publicat: luni, 09 iulie 2018

Parcul Naţional Munţii Măcinului (PNMM), Rezervaţie a Biosferei din anul 1998, este singura regiune din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice, potrivit directorului general al Administraţiei Parcului, Viorel Roşca.

„Este singura arie protejată din Europa care-şi propune şi a reuşit, spunem noi, să protejeze pajiştile şi tufărişurile de stepă. Parcul nu are munţi înalţi, cascade uriaşe sau arbori imenşi, iar pentru că mulţi oameni sunt mai uşor de impresionat prin dimensiuni uită cât de importante sunt plantele mici. De exemplu, în Deltă, atunci când mergi până la arborele secular din Letea, de 400 de ani, după cum spun unii, sau de 700 de ani, după cum spun alţii, se trece prea uşor pe lângă 10 specii de orhidee”, a declarat pentru AGERPRES Roşca.

Unicitatea parcului naţional, care are o suprafaţă de circa 70.000 de hectare, este dată, potrivit sursei, de mai multe aspecte.

„Din punct de vedere geomorfologic, vorbim despre alternanţa dintre crestele ascuţite şi văile adânci care dă aspectul montan al zonei. Stratul geologic este diferit. Nu numai că sunt născuţi din ape de acum 500 de milioane de ani, dar şi substratul geologic prezintă la suprafaţă de multe ori principalele perioade geologice. În Munţii Măcinului, se pot vedea ca într-un laborator toate frământările pământului de 500 de milioane de ani”, a afirmat directorul general al Administraţiei PNMM.

Pe stratul format din dezagregarea granitului s-au adaptat plante cărora le sunt necesare doar câţiva milimetri de sol, iar speciile de aici care pot fi văzute şi în alte zone ale ţării diferă din cauză că în Dobrogea este, potrivit sursei, o luptă continuă pentru condiţii propice de viaţă din punctul de vedere al solului şi al luminii pentru fiecare firicel de apă, pentru fiecare plantă.

În Administraţia PNMM, au fost identificate până în prezent 1.436 de specii de insecte, iar 941 dintre acestea sunt specii de fluturi. „Aici este patria fluturilor. Niciunde în Europa nu găseşti aşa ceva”, a menţionat Viorel Roşca.

În Culmea Pricopanului, nişte roci cu forme arhaice bizare care seamănă cu ouă sau dinozauri lasă impresia călătorilor neavizaţi că au fost cioplite de oameni, dar directorul general al Administraţiei susţine că acestea sunt câteva din efectele fenomenului de dezagregare a granitului. „Granitul este o rocă de o duritate mare, iar atunci când se întrepătrunde cu alte minerale se exfoliază ca foile de ceapă. Aşa se formează nişte uluci naturale unde vine broasca ţestoasă dobrogeană, de exemplu, să se adape”, a afirmat directorul general al ariei naturale protejate.

Statistic vorbind, în PNMM, adică pe 0,05% din suprafaţa României, există 50% din flora şi fauna ţării. Sunt 1.900 specii de plante din cele 3.760 de specii din România, iar printre ele se află şi specii din Africa.

„Avem 72 de specii de plante din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate, dar şi 27 de specii endemice, care se găsesc doar aici, în Munţii Măcinului. Bujorul de stepă, de exemplu, se găseşte doar aici. Are frunze aciculare, subţiri şi petale de o culoare roşu-sângeriu. Avem laleaua pestriţă, două specii de ghiocei care nu mai sunt în alte ţări, specii de brânduşe rare. Cele 27 de specii endemice sunt specii adaptate de sute de ani la aceste locuri. Avem samaldăr, care, împreună cu teiul argintiu, formează un endemism dobrogean nemaiîntâlnit în Europa. Felicit poporul român pentru că a avut curajul să păstreze aceste habitate! În munţi, avem cascade temporare care se formează ca urmare a diferenţei de nivel, după ploi continue. Acolo sunt pereţi umezi cu muşchi şi şapte specii de ferigi alături de arbori. Este o dioramă creată de natură”, a afirmat directorul general al Administraţiei PNMM.

Printre habitatele unice se numără tufărişurile cu iasomie sălbatică, porumbar, păducel şi o specie rară în Europa de cununiţă, dar şi alăturarea considerată ciudată din punct de vedere ştiinţific dintre talpa-leului şi sâmbovina dobrogeană.

„Arborele acesta (sâmbovina dobrogeană, n.red.) trăieşte şi 500 de ani. El vine şi se împlântă adânc în granit, unde găseşte rezerve de apă şi le scoate la suprafaţă, creând zone de umiditate. În apropierea rădăcinii, se dezvoltă talpa-leului, o floare de o culoare galben viu. Curiozitatea e că talpa-leului, originară din Iran şi Turcia, nu se regăseşte în Europa”, a precizat Roşca.

Vegetaţia formează habitate pentru păsări mici, dar şi condiţiile de fixare definitivă pentru dealuri. Ele au rol de îmbogăţire a solului, de menţinere a calităţilor fizice şi chimice ale solului, pentru evitarea formării de ravene.

Munţii Măcinului, aflaţi pe principalul coridor de migraţie a păsărilor, reprezintă o importanţă deosebită şi din punct de vedere avifaunistic. „Aici sunt curenţi ascendenţi care uşurează înaintarea păsărilor şi aici cuibăresc specii care în alte zone sunt de pasaj. Printre ele se află şoimul dunărean, specie pe cale de dispariţie”, a afirmat mai menţionat Roşca.

În opinia acestuia, poziţia geografică oferă de asemenea unicitate acestei zone. „Munţii Măcinului reprezintă o sinteză din punct de vedere floristic a două continente, Asia şi Europa. Niciunde nu mai există această interferenţă, fluviu, mare, zonă de stepă, zonă central-europeană”, a precizat el.

Contrastul din Munţii Măcinului se poate întâlni astfel la tot pasul, potrivit sursei. „Aici vezi ferigi şi zone cu firişoare de apă, iar la 50 de metri distanţă spui că eşti în stepa mongolă. Este un contrast la tot pasul. Spre zona de câmpie ai tuneluri de popândăi, iar la câteva zeci de metri distanţă vezi pisica sălbatică şi jderul de piatră. Sunt treceri bruşte de la un ecosistem la altul, de parcă cineva s-a grăbit şi a adunat aici mai multe. La 155 de metri altitudine, avem exemplare de fag uriaş, cu un diametru de doi metri şi o înălţime de 40 de metri, când oriunde în lume el se regăseşte la altitudini de peste 700 de metri”, a mai spus directorul general al Administraţiei PNMM, Viorel Roşca.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=100530

Publicat de la data iul. 9 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, EDUCATIE, EDUCAȚIE&ȘTIINȚĂ, ȘTIINȚĂ.

Zona comentariilor

Meteo în țară

15 august 2018, 3:25
 

N
Senin
21°C
0 km/h
Perceput de temperatură: 21°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 56%
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 0 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 6:18
Apus: 20:21
Prognoza 16 august 2018
Zi
 

NE
Predominant însorit
34°C
Vânt: 7 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 7
Noapte
 

NE
Predominant senin
21°C
Vânt: 4 km/h NE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 7
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Informare meteorologica
    Ziua/luna/anul : 14-08-2018 Ora : 13 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : 14 august, ora 18 – 17 august, ora 22; Zonele afectate : conform textului; Fenomene : intervale de timp cu manifestări de instabilitate atmosferică; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 14 august, ora 18 – 17 august, ora 22Fenomene vizate: […]

Loto

Horoscop

  • 120.903 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team