Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Ponta: România va trebui să recunoască Kosovo

Publicat: joi, 29 august 2013

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, la reuniunea naţională a diplomaţiei române, că România ar trebui să recunoască independenţa Kosovo.

„Nu m-am ferit să spun că România va trebui până la urmă să recunoască Kosovo şi să fie alături de aliaţii noştri europeni şi trans-atlantici, nu m-am ferit niciodată să spun că România trebuie să accepte că în Siria este un regim ilegitim şi criminal. Sunt lucruri care ţin până la urmă de un sistem democratic care funcţionează şi vreau să rog pe ambasadori să nu fiţi încurcaţi dacă vedeţi poziţii uneori diferite ale diverselor instituţii. Avem o procedură constituţională, Guvern, Parlament, Preşedinte, în care deciziile se iau, dar eu încerc să gândesc pe termen mediu şi lung, chiar dacă, sigur, termenul scurt este uneori mai important”, le-a spus premierul Victor Ponta diplomaţilor.

Discursul premierului:

Victor Ponta: Vreau să vă mulțumesc de invitație. Mă bucur foarte mult să particip la această reuniune anuală. În primul rând vreau să salut prezența la această întâlnire a celui mai important prieten şi vecin al nostru, prin ministrul de externe al Moldovei şi, evident, ministrul de externe al Lituaniei, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, şi mă bucur foarte mult, înseamnă că e chiar o reuniune mai bună, altfel decât cele de până acum.
Vreau să vă salut pe toţi ambasadorii României, ambasadorii acreditaţi la Bucureşti şi să spun de la început că eu mă aflu aici ca să vă mulţumesc pentru activitatea dumneavoastră. Nu sunt în măsură nici să vă dau foarte multe sfaturi, să vă cer cu atât mai puţin. Cred, repet, că în primul rând trebuie să vă mulţumesc pentru activitatea dumneavoastră, profesionistă, o activitate în favoarea României şi în favoarea reprezentării intereselor noastre în afara graniţelor. Să reiterez încrederea pe care o am în ministrul afacerilor externe, domnul Corlăţean, în echipa de la minister, în modul în care diplomaţia românească şi-a făcut întotdeauna datoria cu brio, indiferent de guverne, de schimbările politice de la Bucureşti. Cred că e una din instituţiile româneşti care, în ultimii 20 de ani, s-a prezentat întotdeauna la un nivel al unor standarde europene şi internaţionale, pe care eu, ca nediplomat, îl apreciez foarte mult.
Faptul că nu sunt foarte cunoscător în modul de exprimare diplomatic e ceva destul de cunoscut, dar poate că politica, inclusiv europeană, se face cu mai puţină prudenţă în exprimare, ci cu mai mult pragmatism decât în anii trecuţi. Aşa încât, o să reiterez câteva lucruri pe care aş vrea sa le auziţi şi de la mine, cum, în mod sigur, le-aţi auzit de la preşedinte, de la ministrul de externe, de la toţi ceilalţi cu care v-aţi întâlnit în aceste zile, şi anume faptul că principalele coordonate de politică externă ale României, coordonatele europene, transatlantice, sunt nu doar neschimbate, ci sunt consolidate, indiferent de, repet, schimbări de guverne sau sunt nişte obiective fundamentale ale României, pe care le-am atins după foarte mulţi ani, după foarte multe eforturi, pe baza unei viziuni pe care cei care au condus România, cred că din 1995 a fost prima dată oficializată această decizie, această direcţie euroatlantică a României, după aceea, finalizată, în 2004-2007, e o direcţie, repet, asupra căreia nimeni nu cred că a ridicat vreun fel de obiecţiuni, cu orice moment vreau s-o reafirm. Să spun însă că tot ceea ce ţine de priorităţile absolute ale României şi, în primul rând, Moldova – nu întâmplător, ieri şi alaltăieri, înainte de întâlnirea cu dumneavoastră, am fost la Chişinău, acolo unde, evident, România trebuie să fie mai prezentă, mai serioasă, mai pragmatică, mai aplicată în ceea ce face – vorbesc de ceilalţi vecini ai noştri, de Serbia, de Balcani, zonele tradiţionale în care România a fost întotdeauna interesată, a fost un partener corect şi un partener constructiv.
În acelaşi timp, şi asta am propus în ultimul an şi vă propun şi dumneavoastră şi o să vă rog sprijinul în acest sens, cred că trebuie să ne adaptăm secolului XXI, să rămânem profund ancoraţi în interesele noastre euroatlantice, dar să ne dăm seama că trăim într-o lume cu adevărat globală şi că pentru România este la fel de important să-şi reconstruiască sau să construiască de la zero, dacă e cazul, relaţii economice, în primul rând, şi politice, în afara aliaţilor noştri tradiţionali; mă refer la Asia, mă refer la Africa, la America de Sud, la ţări cu care România, cel puţin în ultimii ani… la Orientul Apropiat şi Mijlociu, ţări cu care România, cel puţin în ultimii ani, repet, a avut mai puţine relaţii politice, economice. Cred că ţine de o viziune pe termen mediu şi lung şi îmi permit, la o vârstă un pic mai puţin obişnuită pentru funcţii importante în România, să gândesc pe termen mediu şi lung. Şi cred, repet, că efortul dumneavoastră, al ambasadorilor noştri, al Ministerului de Externe, este de a încerca să deschidă România pentru toate celelalte ţări cu care trebuie şi este bine să avem relaţii diplomatice, politice şi economice, mai ales, mult îmbunătăţite faţă de situaţia actuală.
Vreau să folosesc această ocazie să mulţumesc Ministerului de Externe și ambasadorilor noştri din ţările în care de la începutul anului am avut ocazia să am întâlniri la nivel de şefi de guvern sau nivel de şefi de stat. Vorbesc de ţări cu care România în mod tradiţional şi normal are relaţii cu totul şi cu totul speciale. Vreau să mulţumesc ambasadorilor noştri şi din Germania, din Franţa, din Spania. Dacă uit pe cineva, îmi cer scuze, Austria, Slovacia, Danemarca. Sunt ţări…, de fapt de la începutul acestui an a fost o activitate de politică externă şi economică, întâlniri la nivel de şefi de guvern pe care cred că de la guvernul dlui Năstase România nu a mai avut-o. Şi n-aş fi reuşit să am aceste întâlniri foarte importante, foarte pragmatice, fără sprijinul ambasadorilor noştri, fără sprijinul ambasadorilor acestor ţări acreditaţi la Bucureşti.
Vreau să le mulţumesc tuturor celor care fiind aici, la Bucureşti, au muncit pentru ca aceste întâlniri să aibă într-adevăr roade, iar pentru România şi pentru ţările respective să nu fie o simplă formalitate, o întâlnire între prim-miniştri, ci mai degrabă o agendă bogată de natură politică, de natură economică, culturală. Repet, m-am bucurat foarte mult de reuşita acestor întâlniri. În mod special vreau să mulţumesc celor care au reuşit să organizeze și vizitele în Bucureşti, faptul că primul ministru al Franţei a fost la Bucureşti de Ziua Naţională a Franţei este un lucru care pentru România contează foarte mult şi nu este doar un gest simbolic, este un semn de recunoaştere a faptului că România există din nou pe harta Europei.
Sunt acţiuni în continuare în această toamnă şi vreau să vă rog pe toţi ambasadorii să mă sprijiniţi, să sprijiniţi cabinetul meu în organizarea cu succes a acestor întâlniri. Vom merge într-o ţară extrem de importantă pentru România, chiar dacă nu este încă în Uniunea Europeană, în Turcia; vom merge în Lituania şi mulţumesc primului ministru lituanian, pentru invitaţie, la fel în Finlanda şi în alte ţări importante pentru România şi, repet, vreau să mulţumesc şi să solicit sprijinul dumneavoastră, al ambasadorilor noştri, al ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti, pentru că aceste întâlniri, scurte este adevărat, să fie extrem de utile şi pragmatice, pentru că în ziua de azi, în Europa şi nu doar în Europa, prim-miniştrii au o agendă, în întâlnirile bilaterale, după cum ştiţi, mai puţin politică sau diplomatică, mai mult de lucruri care ţin, până la urmă, de viaţa politică internă, relaţii economice, relaţii comerciale, relaţii culturale, educaţie, toate celelalte domenii în care, cel puţin în Uniunea Europeană, nu mai sunt considerate ca ţinând de diplomaţia clasică, ci ţinând de modul de integrare şi de dezvoltare al Uniunii Europene.
Vreau să vă rog doar, şi aici mă refer la ambasadorii români şi la reprezentanţii diplomatici români, să învăţăm din exemplul pe care eu îl întâlnesc aproape zi de zi, al diplomaţiei altor ţări, şi anume să fiţi extrem de activi în ceea ce ţine de relaţiile economice şi comerciale. Evident, aceasta este una din atribuţiile fundamentale ale Guvernului. Apreciez foarte mult ambasadorii care contactează cabinetul meu, pentru a primi un investitor, pentru a avea o întâlnire cu oameni de afaceri din ţara în care ei reprezintă România. M-am bucurat foarte mult când, în Germania, de exemplu, în vizita oficială, am mers şi am vizitat una din marile companii care investesc în România, la fel în China. Vreau să vă rog pe toţi ceilalţi, când avem vizite, evident, la nivel de prim-ministru, dacă există şi sunteţi dinamici în a promova interesele economice ale României, interese legitime, o să apreciez foarte mult acest lucru. Discut la Bucureşti cu ambasadorii altor ţări şi fac foarte bine, de fiecare dată vin şi îmi spun şi de relaţii economice, de investitori ai ţării respective. Vreau să vă rog să faceţi exact acelaşi lucru, nu este nimic anormal, nu este nimic sub demnitatea unui ambasador. Cred că ţine, până la urmă, de ceea ce este important în aceşti ani în care trăim şi, da, de multe ori, economia este mai dificil, în mod sigur, dar şi mai important decât relaţiile politice obişnuite.
Vreau, împreună cu ministrul de externe şi ministrul economiei, domnul Varujan Vosganian, vreau să găsim o soluţie prin care coordonarea activităţii reprezentanţilor noştri economici şi a celor diplomatici să se schimbe chiar radical, dacă aş putea spune. Nu cred că acest sistem bicefal, uneori ştiu că apar chiar şi suprapuneri, este eficient pentru promovarea intereselor economice ale României. Vreau să discut cu cei doi miniştri, cu oameni cu experienţă în domeniu şi să îmbunătăţim, începând cu anul viitor, această diplomaţie economică de care România are foarte mare nevoie şi pe care alte ţări deja au realizat-o cu mai mare succes decât o facem noi.
Vreau, în mod special, să vă rog să vă adaptaţi la ceea ce înseamnă societăţile moderne şi să fiţi ambasadorii României, să fiţi la fel de activi, nu doar în relaţiile la nivel oficial, ci şi cele cu alte segmente ale societăţii, în special mass-media. Apreciez foarte mult eforturile pe care ambasadorul nostru din Marea Britanie, cel din Franţa, din Germania, le fac pentru a răspunde mass-media, pentru a răspunde atunci când România, în ansamblu, sau segmente ale populaţiei României, sunt culpabilizate în general. Nu cred că trebuie să ascundem ceva din problemele noastre, dar nici nu cred că trebuie să acceptăm blamarea colectivă și prezentarea României şi a românilor într-un mod care, sigur, pentru media poate fi interesant, dar nu este corect şi nu este acceptabil pentru România şi vreau să vă rog pe toţi ambasadorii acolo, unde apar probleme de imagine, în primul rând să ne informaţi, să fiţi activi, să nu staţi ascunşi. Ştiu că este dificil cu mass-media, în România mass-media este foarte bună cu noi, dar în alte ţări este un pic mai dură. Realmente, când am interviuri cu reprezentanţi ai media din Marea Britanie, îmi dau seama că, într-adevăr, nu mă pot plânge în România, însă cu atât mai mult apreciez eforturile pe care le faceţi şi, repet, vreau să vă rog, solicitând date de la Ministerul de Externe, de la Ministerul Muncii, de la Ministerul de Interne, să fiţi activi în a răspunde, chiar dacă uneori cei care vă întreabă, sigur, nu vor să audă răspunsurile dumneavoastră, cred că intră în obligaţia reprezentanţilor noştri oficiali să prezinte România în părţile sale bune. Eu nu m-am întâlnit vreodată cu un ambasador al unei alte ţări care să-şi vorbească ţara de rău. Nu am avut o asemenea experienţă. Nu ştiu, poate s-a întâmplat cuiva. Deci, la fel, eu cred, ambasadorii României, reprezentanţii noştri, da, trebuie să-şi vorbească ţara de bine, trebuie să prezinte realităţile aşa cum sunt şi trebuie să fie activi; nu trebuie să se ascundă, chiar dacă uneori campaniile, fie media, fie ale anumitor partide extremiste, sunt extrem de dure. Ţin foarte mult la această parte a activităţii dumneavoastră, este mai puţin specifică diplomaţiei clasice, dar – repet – trăim într-o lume în care lucrurile se schimbă şi aş vrea ca şi noi să ne schimbăm în acest sens.
În rest, ştiu foarte bine şi problemele pe care le aveţi, şi lucrurile pe care încercăm să le rezolvăm, unele mai mari, altele mai mici; uneori, lucrurile mai mici contează mai mult. Şi da, am sprijinit iniţiativa domnului ministru, sunt convins că şi Parlamentul o va face, până la urmă, de a îndrepta un lucru nedrept care s-a întâmplat cu pensiile ambasadorilor. Aşa cum am reuşit să facem în cazul militarilor, vom reuşi şi în cazul ambasadorilor. Repet, sunt lucruri pe care le putem rezolva imediat, pe termen scurt, pe termen mediu, dar aveţi din partea mea şi din partea ministrului de externe – nu întotdeauna din partea ministrului de finanţe, e adevărat – tot sprijinul necesar. Însă sunt lucruri foarte mici, dar importante, pe care le putem rezolva doar dacă mă informaţi sau doar dacă observ eu. O să vă dau un singur exemplu. O să vi se pară foarte mic, dar era important pentru România. Preşedintele ţării, primul-ministru, reprezentanţii noştri la Bruxelles, la Consiliul European, mergeau cu o maşină care, până la urmă, şi-a făcut curaj domnul Motoc şi mi-a zis că s-ar putea să se strice la primul semafor. Era important. Nu am vrut să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă preşedintele ţării sau primul-ministru ar rămâne cu maşina în pană în faţa Consiliului European. Slavă Domnului, maşini mai avem la Bucureşti şi am putut să trimitem la Bruxelles. La fel se întâmplă şi în alte părţi, sunt lucruri mici, care ţin de modul în care arată o ambasadă, de o poziţie pe care nu reuşim s-o ocupăm, de colaborarea pe care o aveţi cu Institutul Cultural Român. Cred că e bine să aveţi o colaborare bună. Nu mi s-a părut normal ca, într-o parte, la ICR, să vedem bogăţie şi, în partea cealaltă, la ambasadă, sărăcie. Asta nu mi s-a părut normal şi am încercat şi sper ca ministrul de externe, noul preşedinte al ICR, care e, de altfel, un diplomat venit din Ministerul de Externe, să colaboreze pentru ca reprezentarea României să fie făcută în mod, cum să vă spun, raţional; şi, atât ambasade, consulate, reprezentanţe comerciale, ICR, să prezinte un mod în care România să se poată mândri.
În rest, eu am mare încredere în diplomaţii de carieră, în Ministerul de Externe, în ceea ce ţine de subiectele de politică externă clasică. E adevărat, am şi alte opinii în anumite domenii şi aceste opinii sau această viziune este, mai degrabă, pe termen mediu şi lung. Nu m-am ferit să spun că România va trebui, până la urmă, să recunoască Kosovo şi să fie alături de aliaţii noştri europeni şi transatlantici, nu m-am ferit niciodată să spun că România trebuie să accepte că în Siria este un guvern ilegitim și criminal. Sunt lucruri care țin, până la urmă, de un sistem democratic care funcționează și vreau doar să vă rog pe ambasadori să nu fiți încurcați dacă vedeți poziții uneori diferite ale diverselor instituții. Avem o procedură constituțională, guvern, Parlament, președinte, în care deciziile se iau, dar, repet, eu încerc să gândesc pe termen mediu și lung, chiar dacă termenul scurt este uneori mai important.
În rest, vreau doar să vă pomenesc, apropo de viziune și de termen mediu și lung: Guvernul va construi, este în faza de început, un proiect pentru România 100. În 2018 România, în forma sa actuală, împlinește 100 de ani și cred că România, în primul rând propriilor noștri cetățeni, dar și partenerilor noștri externi, trebuie să se prezinte așa cum este la împlinirea unei vârste fragede pentru o țară, 100 de ani, ce am realizat în cești 100 de ani, ce n-am realizat și ce ne dorim în perioada următoare. O să vă rog pe dumneavoastră, Ministerul de Externe, să fiți implicați în latura externă a acestei strategii naționale și cu aceeași ocazie vreau să vă rog pe toți, dacă cineva și-a pierdut această mentalitate, dacă este cazul, să gândiți din nou că reprezentați o țară puternică, o țară serioasă, o țară importantă. În toate întâlnirile pe care le-am avut cu prim-miniștrii, cu președinții țărilor prietene, am constat că au despre România o părere mai bună decât avem noi înșine și vreau să vă rog să gândiți din nou ca ambasadorii unei țări care se poate mândri și de care dumneavoastră vă puteți mândri. În rest, sunt convins de profesionalismul dumneavoastră și vă urez doar succes până la anul, când sper să ne revedem în aceeași formulă. Mulțumesc.

***

Declaraţii de presă ale premierului Victor Ponta după participarea la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

În plus faţă de ceea ce am zis în sală, vreau doar să reiau aprecierea mea pentru activitatea diplomaţiei româneşti, să spun că îmi doresc să continuăm să fim mai pragmatici în toate relaţiile noastre, nu doar cele fundamentale, europene şi transatlantice, ci şi cu celelalte ţări. Să punem mai mult accent pe relaţiile economice şi să spun că eu, realmente, le-am fost recunoscător. Anul acesta a fost un tur de forţă din punctul de vedere al reprezentării guvernului, ştiţi foarte bine, cu foarte mulţi dintre primii miniştri din Europa, dar şi din afara Europei, am avut întâlniri. Voi continua această agendă în toamnă şi este important că România este înapoi, după mult timp, pe harta Europei, pe harta lumii. Şi trebuie să ne comportăm ca o ţară care are încredere în propriile forţe.
Reporter: Domnule premier, domnul preşedinte spunea….
Victor Ponta: Credeţi că vom trăi vreun moment în care nu veţi mai începe prima întrebare cu: domnul preşedinte spunea? O să-mi spuneţi, că o să fiu foarte fericit. Ia ziceţi, pentru mine, dacă vreţi să mă întrebaţi ceva.
Reporter: /…./ explicaţii privind declaraţii ale politicienilor de la Bucureşti care critică justiţia?
Victor Ponta: Nu cunosc asemenea lucruri, nu am fost niciodată informat de aşa ceva şi s-ar putea să fie o simplă fabulaţie.
Reporter: Aţi vorbit despre salariile Corpului Diplomatic…
Victor Ponta: Nu, am vorbit despre pensiile celor 200 de diplomaţi, care au fost tăiate cu ocazia legii pensiilor, şi am spus că susţin, aşa cum am susţinut şi în cazul militarilor, care, sigur, sunt mult mai mulţi, sunt vreo 18 mii, în cazul diplomaţilor sunt în jur de 200, 250, susţin să le facem dreptate şi cred că lucrul acesta se va întâmpla în această toamnă, prin aprobarea legii în parlament.
Reporter: Credeţi că situaţia din Siria, evoluţiile de acolo vor duce spre o intervenţie militară, aşa cum se….
Victor Ponta: Nu mă pot pronunţa asupra acestui lucru. Pot să spun un singur lucru. Că facem parte dintr-o alianţă de care suntem foarte mândri. O alianţă a ţărilor democratice şi că, evident, vom fi, ca întotdeauna, solidari.
Reporter: Deci putem interveni, dacă se decide la nivel NATO, sau european….
Victor Ponta: Astea sunt decizii care se iau la nivel european, la nivel NATO şi la nivel CSAT. Când va exista un CSAT pe această temă, evident că acolo se iau decizii.
Reporter: Domnule premier, dacă îmi daţi voie. Duminică, dl Antonescu, colegul de alianţă, spunea că PSD ar trebui să se solidarizeze cu PNL împotriva ANI şi DNA. Ne puteţi spune în ce ar putea consta această solidarizare împotriva acestor instituţii?
Victor Ponta: Nu am văzut exact declaraţia şi fiind la întâlnirea cu diplomaţii aş vrea să răspund pe această temă.
Reporter: Este posibil ca şi PSD să susţină un demers privind modificarea legii DNA, a legii ANI?
Victor Ponta: Nu am auzit pe nimeni care vorbeşte de modificarea legii DNA sau ANI. În mod sigur dl Antonescu nu a vorbit de aşa ceva.
Reporter: Dl Tăriceanu spunea că activitatea dvs. estompează cumva activitatea altor miniştri, că vă implicaţi prea mult în treaba ministerelor, ieşiţi public în locul altor miniştri şi îi estompaţi, practic?
Victor Ponta: Eu mă sfătuiesc de obicei cu trei foşti prim-miniştri, cu domnul Isărescu, cu domnul Năstase şi cu domnul Tăriceanu, pe care îi apreciez şi ca oameni şi, în primul rând, experienţa lor pozitivă. În vremea guvernelor celor trei, România a mers în direcţia bună, aşa încât toate lucrurile pe care le spune unul dintre cei trei, inclusiv ce a spus dl Tăriceanu, le iau foarte în serios. În mare parte, aşa se şi întâmplă şi nu am de făcut decât să învăţ de la cei trei foşti buni prim-miniştri ai României, să încerc şi eu să fiu un prim ministru bun.
Reporter: /…./
Victor Ponta: Facem o analiză şi anunţăm.

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=12907

Publicat de la data aug. 29 2013. Categorii POLITICĂ EXTERNĂ.

Zona comentariilor

Meteo în țară

19 iunie 2019, 13:03
 

E
Soare
28°C
14 km/h
Perceput de temperatură: 31°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 54%
Vânt: 14 km/h E
Rafale de vânt: 14 km/h
UV-Index: 9
Răsarit: 5:30
Apus: 21:03
Prognoza 20 iunie 2019
Zi
 

NE
Parţial însorit
31°C
Vânt: 4 km/h NE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 10
Noapte
 

VNV
Parţial noros
19°C
Vânt: 0 km/h VNV
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 10
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Atentionare meteorologica
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 19-06-2019 Ora : 10 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : conform textelor; Zonele afectate : conform textelor și hărții; Fenomene : conform textelor; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 19 iunie, ora 10 – 20 iunie, ora 23Fenomene vizate: manifestări de instabilitate atmosferică       Instabilitatea atmosferică va […]

Loto

Horoscop

  • 215.677 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team