Prețul „bate” siguranța. Agricultura Europei, „înecată” în pesticide
Uniunea Europeană nu se poate lipsi de pesticide în agricultură, iar vânzările de produse controversate continuă.
În urmă cu câțiva ani, Uniunea Europeană lua act de faptul că 40% dintre cetățenii blocului comunitar își exprimaseră îngrijorarea cu privire la prezența pesticidelor în alimente, iar peste un milion de oameni cereau eliminarea treptată a acestora.
Ca urmare, Parlamentul European urma să voteze o propunere obligatorie de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 – având ca punct de referință media din perioada 2015-2017.
„Fără aceste schimbări, riscăm colapsul polenizatorilor și al ecosistemelor, ceea ce va avea un impact și mai mare asupra securității alimentare și a prețurilor la alimente”, declara la acea vreme Stella Kyriakides, fostul comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, citată de voxeurop.eu.
Doar că în 2026, blocul comunitar a abandonat definitiv reglementarea privind reducerea obligatorie. Mai mult, în încercarea de a elimina poverile administrative pentru companii, Comisia Europeană ia acum în considerare aprobarea permanentă a majorității pesticidelor.
Această măsură de relaxare a controalelor a întâmpinat rezistență din partea grupurilor de campanie. Manon Rouby, de la Pesticide Action Network International, a afirmat că aceasta ar submina „legătura dintre utilizarea pesticidelor și impactul acesteia asupra sănătății umane”.
Deutsche Welle a analizat modul în care au evoluat utilizarea, vânzările și impactul pesticidelor înainte și după ce UE a renunțat la obiectivul obligatoriu de reducere cu 50%.
Pe de o parte, eforturile UE de a limita utilizarea pesticidelor datează cel puțin din 2009, când Uniunea a adoptat prima directivă de promovare a practicilor sustenabile. Aceasta sugera ca substanțele să fie utilizate doar ca ultimă soluție. Însă rezultatele au fost limitate.
În 2020, Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că implementarea politicii nu reușea să atingă obiectivele de reducere. Această constatare a determinat Comisia Europeană să propună, pentru prima dată, o reducere obligatorie de 50% care urma să fie supusă votului în 2023.
În realitatea din teren, în tot acest timp, atât la acea vreme, cât și ulterior, UE a rămas printre primii 10 utilizatori mondiali de pesticide în rândul țărilor cu suprafețe agricole extinse. Iar acest lucru se întâmplă în pofida unei scăderi de 18% față de 2015, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
În 2024 – cel mai recent an pentru care există date – primele cinci țări în funcție de volumul achizițiilor au înregistrat o tendință ascendentă, vânzările fiind cu aproape 10% mai mari decât în 2023, an în care obiectivul de reducere încă plana asupra sectorului.
Spania, Franța, Italia, Germania și Polonia – care sunt, totodată, principalii producători agricoli din UE – au reprezentat 76% din totalul vânzărilor în 2024.
Această schimbare de direcție privind prioritățile politice „reflectă reticența generală a UE de a impune fermierilor restricții care ar putea fi percepute ca o povară”, a declarat Lindsey Hendricks-Franco, cercetător în domeniul mediului la think-tank-ul german Ecologic Institute, care a adăugat că este puțin probabil ca obiectivele fără caracter obligatoriu să ducă la o reducere a utilizării.
Nivelul reziduurilor în multe râuri europene depășește cu mult pragurile de siguranță
Vânzările de pesticide au crescut semnificativ în mai multe țări din UE în 2024, comparativ cu media de referință din perioada 2015-2017 – cu aproximativ un sfert în Bulgaria și Austria, cu 15,50% în Estonia, Letonia +15,35% și Lituania (+18,90%). În același timp, vânzările au scăzut în 20 de state membre ale UE – Italia și-a diminuat vânzările cu 33%.
Pesticidele au fost asociate cu pierderea biodiversității și s-a constatat că sunt extrem de nocive pentru pești și alte specii. Atunci când sunt prezente în apele subterane și în sol, aceste substanțe chimice afectează albinele, păsările și viața acvatică, potrivit unui raport al ONU din 2022.
Cu toate acestea, nivelul reziduurilor acestora în multe râuri europene depășește cu mult pragurile de siguranță stabilite de UE încă din anul 2000 pentru fiecare pesticid în parte.
Doar Lituania și Slovenia au raportat menținerea nivelurilor de pesticide din râuri în limitele recomandate în 2023. Suedia a înregistrat cea mai mare reducere a nivelului de reziduuri: a trecut de la o valoare dublă față de limita recomandată în 2018 – primul an pentru care au existat date comparabile pentru majoritatea țărilor UE – la un nivel situat cu 7% peste pragul admis, cinci ani mai târziu. În aceeași perioadă, Danemarca, Letonia și Ungaria au înregistrat o creștere a concentrațiilor. În 2023, nivelul reziduurilor de pesticide din râurile acestor țări a depășit pragurile de siguranță cu 50% sau mai mult.
În acest context, în care 19 dintre cele 27 de state membre UE depășeau deja pragurile pentru pesticide menite să protejeze mediul și sănătatea umană, Parlamentul European a trecut la votul din noiembrie 2023 privind propunerea de a reduce la jumătate utilizarea viitoare a pesticidelor.
Însă propunerea a fost respinsă, cu 299 de voturi împotrivă și 207 pentru. De la acel vot, atenția Comisiei Europene s-a mutat de la reducerea utilizării pesticidelor către diminuarea obstacolelor birocratice pentru companii.
Spre sfârșitul anului 2025, aceasta a prezentat o nouă propunere care ar presupune aprobarea automată a majorității pesticidelor, fără reevaluarea siguranței acestora după expirarea perioadei inițiale de autorizare.
Roxana Istudor
Foto: Wikipedia