Prevenirea pandemiilor ar necesita doar a 20-a parte din cât costă efectele lor
O analiză a epidemiologilor, economiștilor, ecologiștilor și biologilor din 21 de instituții de top arată că s-ar putea reduce riscurile viitoarelor pandemii, investind doar a 20-a parte din pierderile suferite până acum prin COVID – este vorba despre măsuri de conservare menite să stopeze răspândirea virusurilor zoonotice din fauna sălbatică la oameni.
Aici sunt incluse programe de finanțare pentru a se pregăti mai mulți medici veterinari, pentru a crea o bază de date globală cu genomica virusului și pentru a pune capăt defrișărilor tropicale și traficului de animale sălbatice.
„Putem să plătim acum sau să plătim mult mai mult mai târziu. Se pare că prevenirea este cu adevărat cel mai bun medicament. Estimăm că am putea reduce foarte mult probabilitatea unei alte pandemii investind cât mai puțin de 1/20 din pierderile suferite până acum de COVID în măsuri de conservare menite să ajute să stopeze răspândirea acestor viruși de la animale sălbatice la oameni, în primul rând”, susține Stuart Pimm, profesor de ecologie a conservării la Universitatea Duke, co-autor principal al studiului publicat de revista Science Advances.
Un loc de început, arată cercetarea, ar fi investițiile în programe pentru a pune capăt defrișărilor tropicale și traficului internațional de animale sălbatice, a opri comerțul cu carne sălbatică din China și a îmbunătăți supravegherea și controlul bolilor la animalele sălbatice și domestice din întreaga lume.
COVID, SARS, HIV, Ebola și multe alte virusuri care au apărut în ultimul secol au luat naștere în locuri sălbatice și provin de la animale sălbatice.
Marginile pădurilor tropicale unde oamenii au defrișat mai mult de 25% din copaci pentru agricultură sau în alte scopuri sunt focare pentru aceste transmiteri de virusuri de la animal la om, la fel ca piețele în care sunt vândute animale sălbatice, moarte sau vii.
„Concluzia este că, dacă nu încetăm să distrugem mediul înconjurător și să vindem specii sălbatice ca animale de companie, carne sau medicamente, aceste boli vor continua să apară. Și, așa cum arată această pandemie actuală, controlul lor este excesiv de costisitor și dificil”, adaugă Pimm.
Noul studiu, realizat de epidemiologi, economiști, ecologiști și biologi conservatori din 21 de instituții calculează că, investind o sumă egală cu doar 5% din pierderile economice anuale estimate asociate cu decesele umane din cauza COVID în protecția mediului și supravegherea bolii în stadiu incipient, „riscurile viitoarelor pandemii zoonotice ar putea fi reduse până la jumătate, ceea ce ar putea ajuta la salvarea a aproximativ 1,6 milioane de vieți pe an și la reducerea costurilor mortalității cu aproximativ 10 trilioane de dolari anual”.
O altă recomandare cheie a cercetătorilor este crearea unei baze de date globale cu genomica virusului, care ar putea fi utilizată pentru a identifica sursa noilor patogeni emergenți suficient de devreme pentru a încetini sau a opri răspândirea acestora și, în cele din urmă, pentru a accelera dezvoltarea vaccinurilor și a testelor de diagnosticare.
Aaron Bernstein, de la Spitalul de Copii din Boston și și Andrew Dobson, de la Universitatea Princeton, au fost co-autori ai studiului și consider că „necesitatea de a pune în aplicare măsuri preventive cât mai curând posibil este din ce în ce mai urgentă, întrucât epidemiile apar mai frecvent, devin tot mai mari și se răspândesc pe mai multe continente”.
Cercetătorii de la alte 17 universități, centre medicale, organizații nonprofit de mediu sau agenții guvernamentale din Statele Unite, China, Brazilia, Africa de Sud și Kenya au fost co-autorii studiului.
Printre coautorii se numără Binbin V. Li, profesor asistent de științe de mediu la Universitatea Duke Kunshan din China, care deține o funcție secundară la Duke’s Nicholas School of Environment.
Finanțarea pentru studiu a venit de la Johnson & Johnson; Departamentul Agriculturii din SUA; Agenția Norvegiană pentru Cooperare pentru Dezvoltare; Institutul Național pentru Dezvoltare Științifică și Tehnologică din Brazilia; Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională și Fundația Națională pentru Științe Naturale din China.
foto: Wikipedia