Profesorul și torționarii – Ion MARIN
Adrian Năstase a fost condamnat politic, nu mai încape îndoială. Dacă mai era nevoie de vreo probă în acest dosar instrumentat fiindcă așa ne-ar fi cerut Bruxelles-ul, după cum a lăsat să se înțeleagă Traian Băsescu, lăudându-se că avem arestați doi miniștri și un prim ministru, ne-a convins definitiv procurorul DNA-ului care, ca un Caliban agramat, își arată stupefacția că intelectualul, profesorul și omul de spirit Adrian Năstase continuă să-și sfideze, chiar afișând un ușor zâmbet ironic, torționarii și să nu renunțe la felul său de a fi, caracterizat, în primul rând, de dorința de a face bine oamenilor.
Slujitorii răului absolut, întruchipat de șeful lor suprem, neobosit în a-și dușmăni adversarii, până dincolo de mormânt, dacă i-ar sta în putință, au făcut tot ce imaginația lor patologică le-a pus la dispoziție. De la întocmirea unui probatoriu halucinant, până la arestarea a doi dintre judecătorii completului în preziua judecării recursului.
Adrian Năstase a trecut printr-un calvar greu de suportat și ca poveste, începând de la momentul tragic în care a încercat să-și pună capăt zilelor și până la clipa eliberării pe care hienele, ce regretă că glonțul și-a greșit ținta, susținând în mod infernal că a fost vorba de o înscenare, au încercat s-o amâne cât mai mult cu putință.
Revenirea lui Năstase în libertate, după experiența traumatizantă a recluziunii, dar și cu nimbul suferinței de pe urma terorismului politic, va ști să facă din această tragedie personală un moment de cotitură pentru ceea ce va însemna politica în viața românească viitoare. O lecție!