Profiturile uriașe din spatele clamărilor progresiste. Strategia miliardarilor care vor să ia locul politicienilor

Corporațiile nu doar influențează politica, vor să încerce să ia locul politicienilor, scrie „The Guardian”.

De la sfârșitul anilor 2010 se manifestă o tendință din ce în ce mai notabilă a corporațiilor, în special a celor globale, de a clama o abordare progresistă, susținând cauze politice și sociale, de la abordarea violenței domestice la combaterea hărțuirii sexuale, asigurarea drepturilor persoanelor LGBTQ+ sau promovarea egalității pentru persoanele cu dizabilități, creșterea gradului de conștientizare cu privire la bolile mintale și combaterea schimbărilor climatice. Ba chiar s-au alăturat Black Lives Matter, susținând public lupta împotriva rasismului.

Este adevărat că gesturile lor cele mai benigne, corporative, în sprijinul cauzelor progresiste sunt pur și simplu inițiative de marketing pentru a profita de schimbarea sentimentelor publicului.

Cu toate acestea, în cel mai periculos moment, asistăm la corporații care se străduiesc să preia puterea politică, cea care a fost cândva domeniul exclusiv al statului – nu doar prin lobby și influențarea politicii, ci prin finanțarea directă a inițiativelor politice și implicarea împreună cu cetățenii în probleme care îngrijorează publicul”, notează analiza publicației.

Marii capitaliști, reprezentanți ai poporului?

Corporațiile nu doar influențează politica, vor să încerce să ia locul politicienilor. În orice caz, interesul propriu al corporației rămâne primordial. Este puțin probabil ca aceștia să își asume un risc atunci când susțin o cauză progresistă.

Pe 11 ianuarie 2020, compania de bijuterii de lux Tiffany & Co a plasat reclame pe toată pagina în ziarele australiene de top. Dintr-o dată, Tiffany începuse să se comporte ca un activist pentru schimbările climatice. Reclamele i-au cerut prim-ministrului Scott Morrison să ia măsuri cu privire la criza climatică.

Ceea ce este interesant este că Tiffany & Co a părut într-un fel îndreptățită să se amestece dezbaterile politice care nu au legătură cu activitatea comercială a gigantului care s-a înălțat la această poziție cu ajutorul profitului. Iată că în acest caz, retorica pe care au folosit-o i-a poziționat nu ca pe o parte interesată, ci ca pe reprezentanți ai poporului.

Atunci când corporațiile cu resurse și interese proprii îmbracă mantia dezinteresului politic civic, trebuie să ne întrebăm dacă a fost depășită granița dintre interesele private și cele publice”, notează publicația.

Luptătorii cu schimbările climatice cresc… pe consumerism

În același timp, motorul capitalismului – cauza proceselor industriale ale căror rezultate creau o asemenea suferință – a continuat să se rotească.

Compania minieră australiană Rio Tinto a renunțat la activitățile sale de exploatare a cărbunelui în 2019, iar anul trecut a făcut presiuni publice asupra asociației industriei Consiliul de Afaceri din Australia să adopte o poziție pozitivă cu privire la susținerea schimbărilor climatice.

Acționarii, deși își păstrau interesul pentru minereul de fier, aluminiu și cupru, au luat-o înaintea opiniei publice în privința preocupărilor pe subiectul climă. Pe 17 februarie 2020, Jeff Bezos, fondatorul și apoi CEO al Amazon, a anunțat lansarea Bezos Earth Fund. El a făcut un angajament uimitor, de 10 miliarde de dolari, față de fond.

Mișcare inteligentă și în interesul unei afaceri precum Amazon, care se bazează pe transport și pe consumerism neîncetat pentru succesul său. Compania multinațională de investiții BlackRock a furnizat un ajutor de 50 de milioane de dolari pentru cei afectați de primul val al pandemiei.

Totuși, a fost o picătură pentru firma de mai multe trilioane de dolari și pentru șeful său miliardar, CEO-ul Larry Fink. Până la jumătatea anului 2020, prețul acțiunilor BlackRock a crescut cu 14% față de începutul anului, ca urmare în principal a injecțiilor guvernamentale de mai multe miliarde de dolari pe piața valorilor mobiliare din SUA.

Valori „de stânga” din gura… miliardarilor CEO

Nike a stârnit controverse în 2018, când a lansat o campanie publicitară cu Colin Kaepernick, jucătorul de fotbal american exclus efectiv din liga profesionistă pentru că a protestat față de uciderea afro-americanilor de către poliție.

Anunțul a avut un impact important în stimularea dezbaterii publice despre rasism și brutalitatea polițienească în întreaga lume. În același timp, însă, și câștigurile au fost foarte frumoase – creștere cu șase miliarde de dolari a valorii de piață a companiei.

Prin comparație, contribuția Nike, de 25 de milioane de dolari, ca răspuns la Covid-19 în 2020, a fost jalnică”, scrie publicația britanică. Potrivit activistului pentru egalitate Luke Hildyard, „subvențiile individuale foarte generoase ascund faptul că, în general, donațiile caritabile ale oamenilor bogați sunt la un nivel minim. Studiile arată că oamenii săraci donează mai mult decât bogații, ca proporție din venitul lor”.

A existat o perioadă în care corporațiile erau asociate în mod indisolubil cu conservatorismul de dreapta. Acum se autoproclamă progresiste și active din punct de vedere politic, adesea cu un CEO miliardar ca purtător de cuvânt și erou de acțiune politică.

Practic, după cum punctează Carl Rhodes pentru „The Guardian”, în timp ce bogăția lor crește într-o lume afectată de inegalități și nesiguranța veniturilor, miliardarii CEO sunt mândri că mărturisesc valori „de stânga”, progresiste.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.