Prognoze şi Tudose
Atenție la această eroare a primului ministru:
Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”) că rezultatele economiei au fost sistematic mai bune decât prognoza făcută de aceştia. Motiv pentru care le-a dat acces la datele oficiale, oricum disponibile şi până acum.
Într-adevăr, faţă de 4,2%, valoarea dată de FMI ca probabilă pentru avansul PIB pe anul în curs, datele provizorii la 6 luni sunt de 5,7%, ceea ce reprezintă o diferenţă PROVIZORIE de un punct şi jumătate procentual. Interesant, însă, chiar şi Comisia Naţională de Prognoză a venit în primăvară, cam în acelaşi timp cu FMI, cu valoarea de 5,2% pentru ÎNTREG ANUL 2017.
Aparent, ironia (uşor deplasată) de la Palatul Victoria ar putea avea o anumită acoperire. Dar numai aparent. Oare de ce se repetă şi la instituţia aflată în subordinea guvernului, desigur la o altă scară, estimarea sub ceea ce ştim în prezent despre creşterea economică ?
Răspunsul plastic ar fi cam aşa:
Într-o curbă periculoasă ( creştere pe bază exclusivă de majorare a consumului), să presupunem că viteza recomandată pentru a siguranţa pasagerilor este de 80 km/oră. FMI bănuieşte iar CNP ŞTIE că şoferul este vitezoman ( ca să folosim o metaforă) şi atunci prognozează că va trece pe acolo o viteză mult mai mare.
FMI zice că va trece cu 100 km/oră, pentru că se gândeşte că nimeni nu va risca exagerat un derapaj major, CNP (Comisia Naţională de Prognoză) ştie specificul local şi pune 115 km/oră iar şoferul apare cu mândrie, se laudă că acul vitezometrului arată 120 km/oră şi, deocamdată a scăpat, e ÎNCĂ teafăr, înaintea curbelor din 2018 şi 2019.
Dar poate că cel de la volanul autobuzului cu aproape 20 de milioane de oameni, aflat în situaţia Sandrei Bullock din filmul în care Keanu Reeves tot umbla pe sub maşină să dezamorseze bomba ( vă lăsăm plăcerea de a intui cine e care), se uită la aceeaşi prognoză din primăvară a CNP şi face următoarea ajustare, ce pare a fi fost scăpată din vedere.
Dacă se va adeveri PIB-ul în lei ( acum sunt realizări de 360 miliarde lei în preţuri curente şi 411 ajustat sezonier faţă de cele 816 miliarde lei planificate), la noul curs mediu care conturează în loc de cei 4,49 lei/euro la care s-a făcut prognoza oficială ( am luat, conservator, doar 4,58 lei/euro) PIB-ul va pierde în euro cam două procente.
Hai să refacem acum calculele oficiale pentru anii 2017 – 2020, făcute la un curs mediu de 4,49 lei/euro, cu noua valoare probabilă ( după ce am dat acatiste să rămână cursul doar 4,58 lei/euro, adică cel de chiar azi, până în 2020). Pentru a vedea ce am realizat sau ce vom realiza cu virajele noastre luate la viteze ameţitoare pentru bugetari, pensionari şi unii politicieni. Cu materialul clientului, rezultă:
Adică un minus de 16 miliarde de euro pentru (!?) România pe perioada de mari viteze previzionate mai corect intern şi mai greşit de către specialiştii FMI.
Care nu prea au luat în calcul dorinţa bizară a românilor de a avea un rezultat mai slab ( „po concretno”, cum spun vecinii de la sud de Dunăre, legaţi rigid de moneda unică) în euro.