Raport privind implicarea conducerii Primăriei Capitalei în rezolvarea problemelor sociale majore

Asociaţiile ActiveWatch, CeRe şi OPTAR au lansat, joi, raportul ‘Încă doi ani de beznă şi vorbe goale?’, care critică primii doi ani de mandat al primarului Capitalei, Gabriela Firea, şi al Consiliului General, organizând, cu acest prilej, un protest în faţa Primăriei Municipiului Bucureşti.

Reprezentanţi ai ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică şi Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – OPTAR au afişat, timp de câteva minute, pe trotuarul vizavi de Primărie, pancarte cu mesaje precum: „Cu 0% mai aproape de revoluţia în trafic”, „Încă 2 ani de bani tocaţi”, „Primarul paralel cu Bucureştiul”, „0% piste pentru biciclete”.

La final, aceştia au depus la registratura Primăriei mai multe exemplare ale raportului, pentru fiecare dintre cei 55 de consilieri generali şi pentru primarul Firea.

„Noi arătăm în raportul nostru că Primăria Capitalei, Consiliul General ignoră legi importante, ignoră legea transparenţei decizionale, cetăţenii nu au dreptul să ia cuvântul la şedinţele CGMB, proiectele de hotărâre nu sunt puse în dezbatere publică, protestele, cum este şi adunarea noastră din faţa PMB, sunt interzise (…). În afară de asta, noi am mai urmărit domeniul social şi domeniul mobilităţii urbane. Nici în aceste două domenii extrem de importante pentru Bucureşti nu s-a făcut aproape nimic. Nu a fost achiziţionată nicio locuinţă socială, deşi sunt mii de dosare în aşteptare, sunt mii de oameni care dorm pe stradă. În domeniul mobilităţii urbane, singura măsură luată anul aceasta a fost separarea liniei de tramvai 21 de restul traficului”, a afirmat Oana Preda, reprezentant al CeRe.

Ea a spus că, deşi acum cetăţenii pot să participe la şedinţele Consiliului General şi sunt unele hotărâri ale Consiliului care au rezultate, „imaginea mare este dezastruoasă”.

„Sunt foarte multe hotărâri bune care nu se pun în aplicare, adoptate cu un an în urmă. Problemele sociale şi de mobilitate urbană sunt extrem de grave pentru Bucureşti, noi aici ne-ar fi plăcut să vedem nişte rezultate serioase, nu vedem decât nişte bani aruncaţi pe tot felul de vouchere şi alte forme de sprijin. Unele, desigur, sunt utile, dar în comparaţie cu necesităţile nu înseamnă nimic”, a adăugat aceasta.

Raportul analizează 20 de şedinţe ale Consiliului General din perioada iunie 2017 – iunie 2018 din punctul de vedere al transparenţei procesului decizional şi al democraţiei locale, al proiectelor care vizează categoriile vulnerabile, inclusiv problematica locuirii sociale, mobilitatea urbană.

Semnatarii raportului critică accesul cetăţenilor la procesul decizional.

„Numai 4,28% dintre proiectele de hotărâre (654) cu caracter normativ (exceptând planurile de urbanism) au fost publicate pentru dezbatere publică, conform legii. În general, proiectele sunt publicate pe site-ul Primăriei cu aproximativ 5 zile înainte de şedinţele Consiliului, fără a fi puse în dezbatere publică. Proiectele de hotărâre introduse suplimentar pe ordinea de zi (în medie 5/şedinţă) nu sunt publicate pe site. Uneori, chiar şi consilierii ajung în posesia proiectelor suplimentare în timpul şedinţelor. Cum aceste proiecte de hotărâre nu sunt aproape niciodată urgente, nu există nicio justificare pentru suplimentarea ordinii de zi. Din această perspectivă, pe lângă eludarea prevederilor Legii 52/2003, sunt încălcate şi prevederi ale Legii 215/2000 (Legea administraţiei publice locale)”, se menţionează în raport.

Potrivit documentului, dreptul cetăţenilor de a lua cuvântul în cadrul şedinţelor Consiliului General este refuzat în mod repetat, iar singura îmbunătăţire (semnificativă) faţă de primul an al mandatului constă în faptul că cetăţenii au acum acces la şedinţele Consiliului General.

Raportul mai menţionează o problemă „extrem de gravă la capitolul democraţie locală”, şi anume încălcarea constantă a dreptului cetăţenilor de a protesta în faţa sediului Primăriei Bucureşti.

„În domeniul social, am avut doar 25 de proiecte de hotărâre, dintre care 8 în domeniul locuirii sociale. Multe dintre ele reprezintă diferite forme de sprijin financiar direct: stimulente pentru copii cu dizabilităţi, stimulente pentru adulţi cu dizabilităţi, ajutor pentru familii monoparentale, vouchere pentru femei însărcinate, sprijin pentru fertilizare in vitro, premii pentru familii care împlinesc 25, 50 respectiv 75 ani de la căsătorie. Cu greu am încadrat unele dintre aceste hotărâri la domeniul social, pentru că, de fapt, pentru cele mai multe nu există criterii sociale, de ele putând să beneficieze inclusiv persoane cu venituri foarte mari”, conform raportului.

Acesta arată şi că nu există printre hotărârile CGMB din acest an unele care să aibă impact major asupra vieţii bucureştenilor aflaţi în situaţii vulnerabile, care să conducă la ieşirea din vulnerabilitate sau la integrarea socială a acestora. „La final de doi ani de mandat al actualei conduceri a Primăriei Capitalei putem spune că sărăcia nu este pe agenda decidenţilor politici”, se subliniază în raport.

Raportul critică şi realizările din domeniul mobilităţii urbane, menţionând că „Primăria Municipiului Bucureşti nu doar că nu a implementat nicio măsură din setul de măsuri pe termen scurt din Planul de Mobilitate Urban Durabilă, dar uneori chiar a luat măsuri contrare proiectelor asumate”.

„Dacă ritmul în care proiectele sunt implementate în Bucureşti, în primii doi ani de mandat, este menţinut, este probabil ca la final de mandat, în oraşul Bucureşti, calitatea vieţii va fi încă şi mai proastă decât la începutul mandatului”, se mai arată în documentul citat.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.