Raport Starea Națiunii
Într-o lume în continuă transformare, cu provocări complexe și oportunități nesfârșite, raportul „Starea Națiunii pentru anul 2022” elaborat in 2023 și pe care l-am prezentat autorităților autorizate, române si internaționale, aduce în prim-plan o analiză profundă și echilibrată a realității noastre actuale.
Această radiografie anuală a societății românești este rezultatul unui efort colectiv susținut de instituții ale statului și organizații non-profit, care au înțeles și au prezentat în mod obiectiv stadiul națiunii noastre și reprezintă un angajament ferm către transparență, schimbare și progres.
Fragment
Cu părere de rău, trebuie să raportăm că starea națiunii noastre în anul 2022 a fost una marcată de o serie de provocări, care au afectat în mod semnificativ viața noastră de zi cu zi și au adus în prim plan probleme majore legate de respectarea drepturilor omului, gestionarea pandemiei, conflictele în țara vecină, sfera politică, mass-media și alte domenii importante.
În primul rând, încălcarea drepturilor omului a continuat să fie o problemă majoră în România. Au fost raportate cazuri de abuzuri ale autorităților împotriva cetățenilor, inclusiv cazuri de violență și discriminare pe bază de rasă, gen sau orientare sexuală. De asemenea, s-au înregistrat și cazuri de abuzuri asupra dreptului la libertatea de exprimare și adunare, în special în contextul protestelor din diferite orașe ale țării.
În ceea ce privește sistemul sanitar din România, acesta se confruntă în continuare cu multe probleme, printre care se numără: infrastructura medicală învechită, lipsa de personal medical, salarii mici pentru personalul medical, corupția, birocrația și lipsa de fonduri. În anul 2022 am asistat la un sistem de sănătate dezastruos, care a afectat în mod direct viețile și bunăstarea cetățenilor noștri.
Una dintre problemele majore a fost lipsa de medicamente în farmaciile din întreaga țară. Pacienții au fost nevoiți să se descurce cu puține alternative de tratament, să recurgă la opțiuni mai scumpe și greu accesibile, iar mulți cetățeni nu și-au putut permite să plătească pentru tratamentele necesare.
Lipsa semnificativă de personal medical, inclusiv de medici și asistente medicale, a dus la o supraîncărcare a spitalelor și la o creștere a timpului de așteptare pentru pacienți, ceea ce a avut un impact negativ asupra tratamentului și recuperării acestora.
În plus, sistemul nostru de sănătate a fost afectat și de un nivel scăzut de compensație pentru medicamente. Rețetele cu compensări mici sau fără compensație au fost o problemă majoră pentru pacienții care aveau nevoie de tratamente pentru afecțiuni cronice sau pentru boli grave.
Situația politică din România a fost, de asemenea, tensionată în anul 2022. Au existat controverse legate de alegerile locale și parlamentare, iar guvernul a fost criticat pentru deciziile sale cu privire la politica fiscală și economică. În plus, au existat preocupări cu privire la corupția din cadrul instituțiilor publice și a sistemului judiciar, precum și la influența politică asupra mass-media.
Referitor la războiul din țara vecină, situația a fost una gravă, cu un număr crescut de refugiați care au căutat adăpost în România. Guvernul a fost nevoit să ia măsuri urgente pentru a gestiona această situație și a furniza asistență adecvată celor care au avut nevoie.
În privința surselor de informare publică, s-au înregistrat îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și la influența politică asupra mass-mediei. Au existat cazuri de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor și a cetățenilor care au încercat să-și exercite dreptul la liberă exprimare.
De asemenea, în anul 2022 nu a avut loc aderarea României la Spațiul Schengen. Austria și Olanda au votat împotriva aderării țării noastre și a Bulgariei în cadrul acestui spațiu de liberă circulație, cu toate că Bulgaria a fost analizată împreună cu România și vecinii săi de sud.
Această decizie a fost una dezamăgitoare pentru mulți români, întrucât aderarea la Spațiul Schengen a fost considerată un obiectiv important pentru integrarea noastră europeană și pentru îmbunătățirea vieții noastre de zi cu zi. Spațiul Schengen este unul dintre cele mai mari și mai importante realizări ale Uniunii Europene, oferind oportunități de călătorie și de afaceri fără bariere de frontieră.
În ciuda progreselor înregistrate de România în ceea ce privește reforma instituțională și creșterea securității, Austria a votat împotriva aderării noastre, invocând probleme de securitate. În același timp, Olanda a votat împotriva aderării Bulgariei, dar din moment ce cele două țări au fost analizate împreună, acest vot a fost, de fapt, împotriva intrării celor două țări în Spațiul Schengen.
Această decizie a fost o dezamăgire, deoarece aderarea la Spațiul Schengen ar fi adus o serie de beneficii României, inclusiv o mai mare libertate de mișcare, oportunități economice îmbunătățite și o mai mare securitate. De asemenea, ar fi ajutat la consolidarea poziției noastre în cadrul Uniunii Europene și ar fi confirmat angajamentul nostru față de valorile europene.
Este important să subliniem că aderarea la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv important pentru România și vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a îndeplini criteriile de aderare și a ne asigura că suntem pregătiți să facem parte din acest spațiu de liberă circulație.
Aderarea la Spațiul Schengen implică o serie de obligații și responsabilități în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. Acestea includ protecția datelor personale, libertatea de mișcare și de stabilire, dreptul la un proces echitabil, protecția minorităților și a refugiaților, precum și combaterea discriminării și a infracțiunilor împotriva drepturilor omului. De asemenea, statele membre ale Spațiului Schengen sunt obligate să respecte normele și standardele europene în domeniul drepturilor omului și să colaboreze cu instituțiile europene responsabile de protecția și promovarea acestora.
În concluzie, respingerea aderării României la Spațiul Schengen în anul 2022 este o dezamăgire și ne amintește că există încă probleme de rezolvat în ceea ce privește securitatea și reforma instituțională. Cu toate acestea, trebuie să continuăm să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a face progrese în aceste domenii și pentru a îndeplini criteriile necesare pentru a deveni parte a acestui spațiu important al Uniunii Europene.
PREȘEDINTE FONDATOR OADO
Prof.univ.dr. Florentin SCALEȚCHI
Foto: pixabay.com