Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Reforma Parlamentului European: Mai puțini eurodeputați în viitorul legislativ

Publicat: miercuri, 07 februarie 2018

Plenul Parlamentului European s-a pronunţat miercuri   pentru reducerea numărului eurodeputaţilor, astfel că după retragerea Marii Britanii din UE acesta va scădea de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre, informează AGERPRES citând agențiile de presă internaționale.

Pe lângă reducerea dimensiunii PE de la 751 deputaţi la 705, o redistribuire a locurilor, aprobată de plen miercuri, va crea o rezervă de 46 de locuri din cele 73 vacantate după Brexit.

Unele dintre cele 46 de locuri din rezervă ar putea fi realocate noilor state membre care vor intra în UE, sau păstrate pentru a menţine dimensiuni mai reduse ale instituţiei.

Cele 27 de locuri care au aparţinut Marii Britanii vor fi distribuite între 14 state membre sub-reprezentate pentru a reduce inegalităţile actuale în reprezentarea lor în PE, spun eurodeputaţii. Ei subliniază că această alocare se va aplica doar dacă Marea Britanie se retrage cu adevărat din UE. Altfel aranjamentele actuale rămân valabile.

Propunerea de decizie a Consiliului European a fost aprobată miercuri cu 431 de voturi pentru, 182 împotrivă şi 61 de abţineri.

Conform propunerii avansate, în noua configuraţie a PE România ar urma să primească încă un mandat, astfel că ar avea în legislativul de la Strasbourg 33 de europarlamentari, faţă de 32 în prezent.

‘În momentele când democraţia ca sistem este pusă la îndoială, este datoria noastră să reaprindem pasiunea cetăţenilor pentru democraţie. Sper că putem face un pas în direcţia corectă prin aprobarea unei distribuţii a locurilor din PE corecte, obiective, în spiritul tratatelor’, a declarat coraportorul Danuta Hübner (PPE).

La rândul său, coraportorul Pedro Silva Pereira (S&D) a declarat că ‘acest vot este un pas înainte important pentru democraţia europeană. Noua alocare a locurilor înseamnă că vom reduce numărul total al deputaţilor de la 751 la 705, asigurând că niciun stat membru nu pierde vreun loc. Ţările sub-reprezentate în momentul de faţă vor primi 27 dintre cele 73 de locuri vacantate de retragerea Marii Britanii. Astfel Parlamentul European va deveni o reflecţie mai clară a cetăţenilor pe care îi reprezintă’.

După aprobarea plenului, iniţiativa legislativă va fi supusă deciziei unanime a Consiliului European (şefii de stat şi de guvern din UE), iar apoi se va întoarce în Parlament pentru un vot final. Compoziţia Parlamentului European pentru legislatura 2019 – 2024 este una dintre temele probabile de discuţii între liderii UE în cursul reuniunii informale din februarie.

Listele transnaționale RESPINSE

Pe de altă parte, Parlamentul European (PE) a respins ideea ca la următoarele alegeri europarlamentare un anumit număr de eurodeputaţi să fie aleşi pe liste transnaţionale, în locul celor naţionale, idee susţinută mai ales de preşedintele francez Emmanuel Macron, o altă decizie votată de eurodeputaţii fiind reducerea numărului de europarlamentari după Brexit, de la 751 la 705.

‘Franţa va continua să apere această idee (a listelor transnaţionale – n.r.) în lunile şi anii care vor urma deoarece va contribui la întărirea democraţiei europene prin crearea de dezbateri privind provocările la nivel european şi nu doar a celor la nivel strict naţional în timpul alegerilor europene’, a reacţionat preşedinţia franceză, într-o declaraţie de presă citată de Reuters.

Potrivit AFP, grupul popularilor europeni (PPE), cel mai numeros din PE, se află la originea respingerii propunerii pentru liste cu o circumscripţie europeană unică, concept aprobat totuşi de comisia parlamentară pentru afaceri constituţionale.

Însă conform purtătorului de cuvânt al PPE din această comisie, Gyorgy Schopflin, ‘nu există o bază juridică pentru un asemenea experiment’, pe care l-a calificat drept un ‘proiect promovat de elite’.

La rândul său, grupul francez din PPE şi-a manifestat ‘bucuria’ faţă eşecul lui Macron, partizanul listelor transnaţionale. ‘După foarte contestabila creare a unei circumscripţii unice în Franţa, listele transnaţionale, susţinute cu tot dinadinsul de Emmanuel Macron, ar fi fost un instrument inutil, injust şi neaplicabil’, afirmă Franck Proust, şeful delegaţiei franceze din PPE.

În schimb, grupul Verzilor a criticat ceea ce a numit ‘vechea şcoală a Europei interguvernamentale’. ‘Astăzi, orizontul democraţiei europene se restrânge, încredinţând-o teritoriului Naţiunii’, a spus preşedintele acestui grup, Philippe Lamberts.

Procedura candidaţilor cap de listă pentru şefia Comisiei Europene nu poate fi eliminată

Parlamentul Europea s-a declarat totodată gata să respingă orice candidat la preşedinţia Comisiei Europene care nu a fost nominalizat drept cap de listă înainte de alegerile din UE din 2019.

Aşa-numitul proces ‘Spitzenkandidaten’ (cuvântul german care desemnează primul candidat pe o listă la alegeri), prin care partidele politice europene desemnează fiecare un candidat pentru postul de preşedintele al Comisiei Europene înainte de alegerile europene, nu poate fi eliminat, spun eurodeputaţii într-o rezoluţie adoptată miercuri.

Acest sistem a fost utilizat pentru prima dată în 2014, pentru alegerea actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Raportul PE avertizează că Parlamentul European este gata să respingă orice candidat la preşedinţia CE care nu a fost nominalizat în acest fel.

Prin stabilirea unei legături între alegerea preşedintelui Comisiei şi rezultatul alegerilor europene, eurodeputaţii au în vedere şi faptul că procedura ‘Spitzenkandidaten’ utilizată în 2014 s-a dovedit un succes. Ei subliniază că alegerile 2019 ar putea fi ocazia de a cimenta utilizarea acestei proceduri.

În rezoluţia adoptată miercuri, deputaţii au aprobat şi modificările propuse la Acordul-cadru privind relaţiile dintre Parlamentul European şi Comisia Europeană cu 457 de voturi ‘pentru’, 200 ‘împotrivă’ şi 20 de abţineri.

Aceste modificări permit comisarilor în funcţie să se prezinte la alegerile pentru Parlamentul European şi să fie desemnaţi de partidele politice europene drept cap de listă (‘Spitzenkandidaten’) pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene, fără să fie nevoiţi să îşi ia concediu fără plată.

În plus, schimbările obligă preşedintele Comisiei să informeze eurodeputaţii despre măsurile luate pentru a se asigura că toţi comisarii care sunt în campanie electorală pentru alegerile europene respectă regulile privind independenţa şi integritatea.

În plus, noile prevederi cer comisarilor să nu utilizeze resurse umane şi materiale aparţinând Comisiei pentru activităţile de campanie electorală.

„UE trebuie să fie mai democratică, mai transparentă sau nu va mai fi deloc. Faptul că cetăţenii cunosc candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene înainte de alegeri este un pas important în direcţia corectă’, a spus eurodeputatul spaniol Esteban González Pons (Partidul Popular European), raportor în acest dosar.

Modificările la acordul interinstituţional sunt rezultatul negocierilor între Conferinţa preşedinţilor din Parlament (preşedintele şi liderii grupurilor politice) şi Comisie. Ele au fost aprobate de Comisia pentru afaceri constituţionale la 23 ianuarie.

Tratatul de la Lisabona cere Consiliului European, prin majoritate calificată, să nominalizeze un preşedinte pentru Comisie care să fie aprobat de Parlament, ţinând cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Cu toate acestea, aşa-numita procedură privind un cap de listă (‘Spitzenkandidat’) nu este menţionată în Tratatul UE. Prima dată când a fost utilizată, în 2014, s-a bazat pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene privind interpretarea textului tratatelor.

Procedura ‘Spitzenkandidaten’ conferă preşedinţia Comisiei candidatului cap de listă din partidul politic european care a câştigat cele mai multe locuri în PE. Acesta a fost cazul în 2014, când candidatul Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit preşedinte al Comisiei.

Înainte de alegerile europene din 2014, cinci partide politice europene au desemnat candidaţi cap de listă.

 

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=91341

Publicat de la data feb. 7 2018. Categorii ACTUALITATE, ALEGEREA NOASTRA, POLITIC, POLITICĂ EXTERNĂ.

Zona comentariilor

Meteo în țară

12 septembrie 2019, 19:35
 

NNE
Predominant înnourat
27°C
11 km/h
Perceput de temperatură: 26°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 27%
Vânt: 11 km/h NNE
Rafale de vânt: 11 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 6:51
Apus: 19:33
Prognoza 13 septembrie 2019
Zi
 

NNE
Soare
29°C
Vânt: 7 km/h NNE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 5
Noapte
 

N
Senin
13°C
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 5
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 228.628 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team