România, codaș european la justiție socială

Uniunea Europeană este, printre altele, un spațiu unic pentru ideea de justiție socială, pentru accesul tuturor cetățenilor săi la prosperitate. La aproape 10 ani de când este membru de facto, România este codașă europeană (și) la acest capitol.

Un document pe anul 2016 al Fundației germane „Bertelsman”, denumit  „EU Social Justice Index Report 2016”, este relevant din  perspectiva punctului în care a ajuns România pe segmentul dreptății sociale. Alături de Bulgaria și Grecia, țara noastră ocupă și aici un loc codaș. Organizația a luat în calcul șase criteria: măsuri de prevenire a sărăciei, acces egal la educație, piața muncii, coeziune socială, sănătate și justiție. Ce notează concret Raportul în dreptul României? Stă cel mai prost din Europa la capitolul sărăcie a celor care muncesc – multe persoane care au un loc de muncă abia supraviețuiesc din ceea ce câștigă. Din punct de vedere al coeziunii sociale și al luptei contra discriminării, țara noastră se află de asemeni în coada Europei. Cât privește sănătatea, doar Letonia stă mai rău: „România are cel mai scăzut buget alocat sănătății dintre toate statele membre. Pacienții sunt nevoiți să ofere mită chiar și pentru cele mai banale servicii”, arată documentul, care adaugă că țara are și cele mai păguboase măsuri pentru asigurarea pensiilor, „numeroși pensionari trăind la limita sărăciei”.

Care sunt statele care stau cel mai bine la aceste capitol? Previzibil aproape, Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda, Germania și Austria. Notabil este faptul că state balcanice cu un istoric asemănător cu al României înregistrează progrese vizibile, cu Croația avansând rapid și cu Slovenia care s-a clasat chiar mai bine decât Franța.

Clivajul nord-sud s-a adâncit

Diferențele de dezvoltare dintre statele din nordul Europei și cele din sud au avansat, punctează Raportul: „Distanța dintre cele mai bine plasate țări nord-europene și statele din sud marcate de criză este neschimbată. Din perspectivă social, clivajul între nordul și sudul continentului este în continuare imens”. Per ansamblu, chiar dacă unele state balcanice au făcut pași înainte, au rămas în urmă la alte capitol, ceea ce le plasează în coada acestui clasament. Croația, de exemplu, în ciuda avansului la abandonul școlar (doar 2,8% dintre copiii croați abandonează șacoala, spre deosebire de un uluitor 20% în dreptul Spaniei), țara se confruntă cu o rată a șomajului foarte mare. Interesant de menționat este faptul că, deși România înregistrează o rată mult mai mică, un croat câștigă 9.180 euro net pe an, în timp ce un roman puțin peste jumătate – 5.592 euro. Cât despre diferențele cu state din nord, până la „ținte” ca Olanda sau Suedia, deocamdată reiese că România nu poate nici cât Croația, de pildă. În schimb, au existat de-a lungul ultimului deceniu atâtea analize (inutile) și guvernări (ineficiente) în România, axate pe acest tip de ameliorare a reperelor dreptății sociale, încât orice alte comentarii în fața rezultatelor acestui Raport sunt de prisos.

Roxana ISTUDOR

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.