România este codașa Europei la suprafața de teren pentru agricultura organică
Suprafaţa de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană era de 12,6 milioane hectare în anul 2017, echivalentul a 7% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, în creştere cu 25% comparativ cu situaţia din anul 2012.
Statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice sunt: Austria (23,4% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (19,6%), Suedia (19,2%), Italia (14,9%), Cehia (14,1%), Letonia (13,9%) şi Finlanda (11,4 %).
În restul statelor membre UE, ponderea suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice este mai mică de 10% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, pe ultimele locuri fiind Malta (0,4%), Irlanda (1,7 %) şi România, unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 1,9% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură.
Mai mult, dacă în UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a crescut cu 25% între 2012 şi 2017, în România situaţia este inversă. De la o suprafaţă de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, România a ajuns la o suprafaţă de 258.471 hectare în anul 2017, ceea ce înseamnă o scădere de 10,3%. Doar în patru state membre UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 şi 2017: România, Grecia, Marea Britanie şi Polonia.
Eurostat precizează că înainte ca o suprafaţă de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcţie de cultura agricolă.