România și Bulgaria, state tampon pentru Schengen, sau poligon de încercare euroatlantic – Ion MARIN

    Toată vâlva în jurul ratării, din nou, a intrării în spațiul Schengen denotă fie faptul că politicienii noștri încă mai au iluzii, fie că sunt cu totul ageamii în privința strategiilor geopolitice actuale, fie că au interes să mai țină lumea sucită de cap.

     Toate amânările de până acum s-au făcut prin scoaterea la înaintare a pionilor, recte a unor state din linia a doua, care au invocat și ele niște cauze de mâna a doua, precum Olanda cu guvernul său susținut de niscaiva extremiști pe care, vezi Doamne, e bine să-i menajezi. Apoi s-a tot bătut monedă pe  mecanismul de verificare și cooperare, pe care l-a susținut mai mult Traian Băsescu ca mecanism de șantaj politic la adresa adversarilor politici interni, nesinchisindu-se că  era îndreptat și împotriva românilor săi, cum îi numea cândva.

    Acum însă, când astfel de formule soft nu-și mai au rostul, a fost deschis focul artileriei grele. Germania a anunțat din capul locului că-și va exercita dreptul de veto, iar purtătorul de cuvânt al intereselor sale în România, președintele Băsescu, a anunțat că mai erau vreo șapte state pregătite să ne dea  asemenea lovitură, astfel că pentru prima dată l-a lăudat pe Victor Ponta care a hotărât să nu mai ceară analizarea cererii, din motive de demnitate națională, cum a declarat, dar pentru Băsescu este bine că nu-și vede pusă prietena de suflet, pe doamna Merkel, într-o situație delicată.

      Lucrurile nu stau deloc bine pentru România și această amânare sine die pe care Franța s-a și grăbit s-o statueze, anunță evoluții dintre cele mai pernicioase, începând de la fluturarea în stil hortyst (apud același Ponta, cinste lui) a steagului secuiesc, tocmai acum în preajma zilei de 15 martie și până la retragerea tâlhăresacă a grupării mafiote Mechel de la marile combinate siderurgice pe care le-a luat pe nimic și le vinde pe nimic, după ce le-a stors și le-a adus în profitabila situație pentru ei și ceilalți bandiți complici, de a le tăia la fier vechi.

   Ce i se pregătește ”bietei Românii”, cum o căina un geopolitician american, prin anii 90, când planul acesta criminal începuse a fi implementat, dar din motive ce pot fi detaliate, a fost parțial amânat?

   Traian Băsescu vrea să pună țara pe picior de război cu ”forțele teroriste ce ar fi declanșat un atac cibernetic asupra țării noastre” și care ar ”întruni caracteristicile unei forțe statale” de care, în paranteză ne întrebăm, dacă  o fi vorba tot de Iran, la care a făcut aluzie când rușii au vrut să știe împotriva cui este îndreptat scutul de la Deveselu. Problema se pune însă în alți termeni însă, și anume în aceia conform cărora România pare să fie pregătită pentru a juca un rol tampon între Spațiul Schengen și puhoaiele eurasiatice , de fapt între sfera de influență euroatlantică și cea sovietică. Ba mai mult, cu binecuvântarea șefului statului sau doar ca o consecință a acțiunilor sale geostrategice naționale și personale, să devină un poligon de încercare, așa cum era cu secole între forțele vremii, recte între marile imperii de atunci. Istoria se repetă pentru cine o cunoaște doar după internet, sau  nici atât.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.