Românii, campioni europeni la capitolul ”Mame adolescente”

România a mai bifat o primă poziţie la nivelul UE cu implicaţii negative, la indicatorul proporţiei mamelor adolescente ( cu vârsta sub 20 de ani, „teenagers”, potrivit statisticilor Eurostat) cu un nivel de 14,2% sau una din şapte.

Este o proporţie de aproape trei ori mai mare faţă de media UE (4,9%), care afectează calitatea vieţii şi posibilitatea ulterioară de integrare socială, atât pentru mamă cât şi pentru copil.

Imediat în urma noastră în acest clasament apare Bulgaria (13,6%), urmată la mare distanţă de cealaltă vecină membră UE, Ungaria (10,8%) şi de un stat din proximitatea geografică, Slovacia (9,9%). Ceea ce, la nivel regional, sugerează şi factorii de influenţă care aduc aceste rate ridicate de natalitate sub vârsta de 20 de ani.

Prin contrast, un stat fost socialist, Slovenia (1,6%) figurează cu cea mai mică rată de profil, sub Italia (1,7%), Olanda (1,8%), Danemarca şi Suedia (ambele cu 1,9%). Am prezentat toate aceste date pentru a vedea cât de mare este distanţa care ne se separă la nivelul comportamentului social de ţările mai dezvoltate.

Alminteri, la vârsta medie a mamelor, cu 26,4 ani ne plasăm pe locul doi în UE după Bulgaria (26 de ani) iar la indicatorul ratei de fertilitate ( numărul de copii care revin în medie pentru o femeie) suntem chiar uşor peste media UE (1,64 la noi faţă de 1,60 media Uniunii).

Uniune în care ar fi de remarcat poziţionarea total diferită dintre surorile noastre latine Spania(1,34), Italia (1,36) şi Portugalia (1,36), pe de o parte, şi Franţa (1,92), pe de altă parte (cu observaţia că uniformitatea intenţionată impusă în acest stat nu permite alte observaţii). În ce ne priveşte, suntem undeva la mijloc, interesantă fiind dispunerea mamelor după al câtâlea copil au născut.

Cu un indicator de 53%, avem o proporţie relativ ridicată de mame aflate la prima naştere ( semnificativ peste media UE de 46,2% şi locul trei după două state ceva mai puţin semnificative, Luxemburg cu 54,6% şi Malta cu 53,2%). În schimb, ne ducem la rate mult sub media UE la cea de a doua naştere (30,4% faţă de 35,7%) şi la a treia naştere (8,8% faţă de 12,2%), pentru a reveni în forţă la cea de a patra naştere sau următoarele (7,7% faţă de 5,9%).

Ceea ce nu este cazul vecinilor de la sud de Dunăre, cu o pondere relativ mică de la a treia naştere încolo şi foarte aproape ( uşor peste) de media UE la a doua naştere. De altfel, media vârstei de naştere ceva mai mare din România peste cea din Bulgaria apare numai din cauza acestei particularităţi.

Noi ne asemănăm, la mame cu mulţi copii cu Ungaria şi Slovacia. Precum şi cu Franţa sau Finlanda (campioana mamelor care au născut al patrulea sau unul dintre următorii copii), dar aceste din urmă state au sisteme sociale mult mai bine puse la punct pentru a creşte şi a integra ulterior aceşti copii.

Una peste alta, aici avem chiar o problemă socială care ar trebui să fie preponderent în sarcina statului. Care să facă o analiză atentă, să vadă şi ia măsuri cu factorii care declanşează ulterior cel mai ridicat nivel de sărăcie pentru copii din UE, cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor şi, ulterior, cea mai mare probabilitate de neintegrare socială corespunzătoare.

Sursa: cursdeguvernare.ro

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.