Românii, chemați să decidă dacă vor în Pilonul II sau să fie la cheremul clasei politice
Salariații vor dacă vor rămâne la Pilonul II. După aleșii neamului procentul de 2,5% pe care îl rețin companiile de management de la Pilonul II reprezintă un factor de dezechilibru și inechitate.
El consideră ca procentul de 2,5% ar trebui să meargă în pensii.
„Cred că nu mai este astăzi necesar acest procent. Cred că este un procent destul de mare care se încasează la nivelul companiilor de management. Cred că ar fi mult mai important ca acest 2,5% să meargă în pensiile românilor. Nu va avea altă destinație decât pensia efectivă a fiecărei persoane”, a mai arătat ministrul Finanțelor Publice.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat miercuri că este un drept firesc al românilor să opteze în privința Pilonului II.
„Despre Pilonul II de pensii și despre posibilitatea de a opta, noi ne menținem punctul de vedere pentru că eu cred că este un drept firesc al românilor să opteze, pentru că până acum nu au optat. Este bine să lămurim această confuzie. Românii au avut dreptul să opteze la care agent economic să meargă, nu să opteze dacă intră în Pilonul II sau Pilonul I”, a afirmat Dragnea, la Parlament.
TAXA DE SOLIDARITATE – O MĂSURĂ NEINCLUSĂ ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE
Angajatorii vor plăti 2% din fondul de salarii, începând de anul viitor, cea mai mare parte din bani intrând la bugetul de stat, a anunțat, joi, Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor Publice.
„2% nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinații în funcție de solicitările bugetare și 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaților care se vor confrunta cu situații deosebite în caz că angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile”, a spus Mișa.
Potrivit sursei citate, s-a stabilit că este mai bine să rămână și în sarcina angajatorului plata unor contribuții și să nu se transfere integral acestea doar în sarcina angajatului, iar angajatorul să nu mai aibă niciun fel de responsabilitate.
„Cei din sindicate au atras atenția asupra acestui risc. Va fi aplicat din 1 ianuarie 2018. Este deja în circuitul de avizare. Denumirea va fi de contribuție. Scad contribuțiile, cheltuielile angajatorului scad. Nu este afectat prin acest mod de calcul și această repartizare. Se face o repartizare atât la nivelul angajatului, a contribuțiilor, trecând în sarcina lui, cât și una în sarcina angajatorului, dar ele scad în continuare pe total”, a afirmat ministrul Finanțelor.
El a mai arătat că 2% se va aplica pentru toți contribuabilii persoane fizice și juridice care au calitatea de angajator, atât la stat cât și la privat.
„Astăzi, dacă ne referim la procentul care merge la Fondul de garantare al salariaților pentru a garanta ca în situația în care intră în insolvență să le fie plătite contribuțiile, acesta este de 0,25%. În viitor va deveni 0,2%”, a afirmat Mișa.
Contribuția pentru solidaritate socială se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor sociale, precizează Ministerul Finanțelor Publice într-un comunicat remis joi AGERPRES.
Potrivit reprezentanților MFP, nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
„Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivității și cel al solidarității sociale”, subliniază reprezentanții MFP.
Aceștia menționează, în ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, că obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002.
„Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, se mai arată în comunicat.
Ionuț Mișa: Probabil, solicitările sindicatelor din sănătate nu vor fi acoperite niciodată
În altă ordine de idei, oficialul guvernamental consideră că solicitările sindicatelor din sănătate nu vor fi acoperite niciodată, probabil, și nu mi se pare normal ca la un salariu să aibă și sporuri de 300%.
„Am avut discuții cu sindicatele din sănătate de mai multe ori. Au venit și la Ministerul de Finanțe și au pichetat. Discuțiile astăzi sunt în jurul modului de repartizare a acelor sporuri. În bugetul de anul viitor se alocă 2,9 miliarde (lei n.r.), deci peste 20% creștere acordată doar la fondul de salarii. Înțeleg că în continuare nu sunt acoperite toate solicitările. Probabil că toate solicitările nu pot fi acoperite niciodată. Nu mi se pare normal ca o persoană să aibă un anumit salariu și să aibă sporuri până la aproape 300%”, a spus Mișa.
El a precizat că sunt și sporuri pentru utilizarea calculatorului, iar acest lucru nu i se pare normal.
„Poate mai bine ar fi să includem aceste sporuri în salariu să știm de la început că la nivelul unui medic salariul este exact atât, la nivelul unui asistent medical din zona de primire urgențe salariul este atât. Aceste sporuri creează foarte multe probleme și confuzii. Nu știu dacă la dumneavoastră există spor de calculator. Cred că astăzi toți utilizăm calculatorul. Să iau un spor de 15% pentru că utilizez calculatorul nu mi se pare foarte corect. Sunt activități care nu țin de actul medical în sine. Prioritatea a fost medicul și asistenții medicali. Probabil că nu au fost neglijate și celelalte categorii. Faptul că se plâng și vor mai mult decât au primit ține de alt mod de abordare a lucrurilor”, a mai arătat ministrul Finanțelor Publice.
Principalele solicitări ale sindicaliștilor din sănătate vizează eliminarea plafonului de 30% pentru sporurile specifice sistemului sanitar și de asistență socială, aplicarea integrală a creșterilor salariale pentru toți angajații din sănătate și asistență socială începând cu 1 martie 2018, renunțarea la creșterea normei de bază (gărzi suplimentare obligatorii) pentru medici, renunțarea la transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, deoarece acesta va anula creșterea salarială de 25% prevăzută de lege, acordarea tichetelor de masă pe tot parcursul anului 2018, negocierea și semnarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate.
Sursa: AGERPRES