Românii nu își mai permit achitarea ratelor la bănci
Deşi cifrele oficiale raportate de bănci arată că un număr din ce în ce mai mare de oameni apelează la serviciile lor, se pare că foarte mulţi nu reuşesc să îşi respecte angajamentele luate. Numărul persoanelor fizice care nu îşi mai achită ratele la bănci este aproape de a atinge maximul ultimilor trei ani.
În luna septembrie, în statisticile Băncii Naţionale a României (BNR) figurau 168.295 de restantiei persoane fizice, cu peste 9.000 mai mulţi decât în luna anterioară. Totodată, numărul este cel mai ridicat din februarie 2016 până în prezent.
În acest context, BNR a anunţat recent măsuri de limitare a creditării persoanelor fizice, plafonând gradul maxim de îndatorare la 40% pentru creditele în lei (atât pentru consum cât şi ipotecare). Gradul de îndatorare poate urca la 45% doar pentru creditele ipotecare contractate de beneficiari pentru prima locuinţă.
Măsură a fost luată, susţine BNR, pentru protejarea clienţilor cu venituri reduse, în contextul trendului de creştere a dobânzilor pe piaţa monetară.
Aparent, se poate spune că măsură este bună, pentru ar micşora povara românilor care au credite la bănci sau la IFN-uri. O analiză a posibilelor efecte arată că, de fapt, nu este deloc aşa. Asta pentru că există riscul că accesul la credite să fie limitat şi instituţiile bancare să introducă diverse comisioane de acordare a împrumuturilor.
Măsura plafonării creditelor ar putea duce la micşorarea pieţei de finanţare din România şi la înflorirea cămătăriei, avertizează analistul financiar Dragoş Nichifor.
Partea bună a acestei legi ar fi ca unele IFN-uri vor fi nevoite să reducă atât de mult dobânzile încât nu vor mai dori să finanţeze, consideră analistul financiar Dragoş Nichifor.
„Partea bună pentru clienţi este că vor dispărea acele situaţii în care ei ajung să plătească dobânzi enorme, neştiind de la început în ce s-au băgat. Şi atunci IFN-urile care au 40%-50% dobândă şi iau în garanţie locuinţa clientului şi acesta nu mai poate să plătească şi ajunge să fie executat, acelea sunt cazuri sociale grave şi probabil că această lege ar micşora foarte mult cazurile respective.
Practic, ar fi protejaţi clienţii cu profil slab, dar protecţia de fapt ar veni prin limitarea excesivă a accesului lor la finanţare. Pentru ca cei care se duc la IFN-uri să se finanţeze este clar că nu sunt primiţi de bănci. Oricât de mici ar fi marjele la bănci, ei nu primesc la finanţare. Şi ajung să se ducă la aceste IFN-uri cu dobânzi foarte mari, pentru că este singurul loc în care reuşesc să se finanţeze”, a declarat Dragoş Nichifor pentru Ziare.com.
Sursa: manager.ro