Românii plecați la cules sparanghel nu mai sunt „românii mei”, domnule Președinte?

Luna aprilie stă să se termine, așa că ar fi fost de așteptat  să aflăm și cam câți bani au trimis acasă muncitorii români plecați în Germania, în martie, în plină pandemie COVID-19, la cules sparanghel. Ar fi fost o veste bună, care să ne facă să mai uităm de necazurile și de amenințările Coronavirusului, cu atât mai mult cu cât analiști imparțiali ne-au învățat că, prin sumele trimise în țară, și ei, culegătorii de sparanghel de pe meleagurile patriei lui Goethe și Kant, contribuie la consolidarea avuției naționale.

Din păcate, veștile care ne vin de acolo nu sunt câtuși de puțin în măsură să ne descrețească frunțile și să ne bucure sufletele.

Aflăm, de pildă, că la o fermă din Germania, sezonierii români au intrat în conflict deschis cu angajatorii, întrucât în loc să primească 13 euro pe zi, așa cum le-a promis firma care i-a angajat, s-au trezit că nu primesc decât 15 cenți pentru fiecare kilogram de sparanghel recoltat.

Situație care i-a revoltat și au cerut să revină în țară. Solicitare perfect îndreptățită la care reprezentantă angajatorului- culmea, tot o româncă!- le-a spus, verde-n față, că trebuie să achite, fiecare, cât fix 300 de euro, costul biletelor de avion și cazarea la locul de muncă.

Un alt semnal, îngrijorător și el, este dat de colegii din presa din Suceava, județ din care au plecat o mare parte dintre sezonieri, care citează mărturia unei femei căreia, atunci când a cerut mască de protecție i s-a răspuns așa:”dar ce, în România, aveți mască?”

Dar cel mai dureros caz este cel al lui Nicolae B., de 57 de ani, venit la cules sparanghel în localitatea Bad Krozingen din landul Bavaria-Wurtemberg,  care a fost găsit mort în containerul în care era cazat împreună cu soția sa.

Cauza morții fiind coronavirusul! Aceasta este cauza reală, dar nu și cea declarată oficial, fiindcă, într-o intervenție televizată, Julia Klokner, politician CDU și  ministrul federal al agriculturii, a susținut că Nicolae B. a decedat în urma unui infarct. „Asta a sunat ca un fel de liniștire a sezonierilor”, au comentat întâmplarea jurnaliștii de la prestigioasa publicație „Der Spiegel”.

Confrații noștri din Germania publicând un amplu reportaj despre modul în care muncesc și trăiesc sezonierii români veniți să culeagă acest foarte căutat produs. Reportaj pe care l-am putut citi, culmea!, pe site-ul „ziare.com”.

Canal al mediei alternative pe care, în nici-un caz nu îl putem bănui de simpatii față de cei care au criticat și critică cam foarte neclarul acord al autorităților de la București în baza căruia, în plin marasm al coronavirusului, mii și mii de români pleacă să muncească în Germania.

Ceea ce mă face să cred că problema este atât de gravă încât nici un om cu scaun la cap nu o mai poate ascunde sub preș invocând că ar fi o scorneală a „ciumei roșii”.

Foarte adevărat, înmulțirea acestor semnale de alarmă venite de la  românii plecați la cules sparanghel în Germania, i-a pus serios pe gânduri pe ziariștii care își respectă și își fac meseria. Un  remarcabil demers fiind difuzat zilele trecute pe canalul Antena 3 în emisiunea lui Mihai Gâdea, unde s-a dezbătut, deschis, cu dovezi certe, un subiect-cheie: „în ce condiții muncesc românii în Germania și cât câștigă ei?”

Subiect pe care nu am nici-un motiv serios să mă tem că mass media noastră îl va clasa așa de repede și de ușor. Asta este, însă, ceea ce poate face presa. Fiindcă, mai departe, vine întrebarea: dar înalții decidenți ai statului de drept cunosc aceste cazuri?

Sau, mai direct spus: în mapa materialelor de presă pe care serviciul specializat î le prezintă, zilnic sau de câte ori este nevoie, președintelui Klaus Iohannis s-au aflat și aceste texte? Întrebare deloc fără rost, cu atât mai mult cu cât este de notorietate încrederea și susținerea de care se bucură președintele Klaus Iohannis din partea atât de severei și de riguroasei doamne cancelar federal Angela Merkel.

Nu am să merg, firește, până acolo încât să îi reproșez domnului președinte al tuturor românilor ca, alaltăieri, nu a întrerupt videoconferința Consiliului European pentru a–i cere doamnei cancelar federal, Angela Merkel, să ordone o anchetă guvernamentală spre a vedea în ce condiții trăiesc și muncesc zilierii români veniți la cules de sparanghel.

Constatând,în acest fel, dacă au fost respectate în totalitate clauzele negociate pe baza cărora s-a făcut derogarea care a permis ca, în vreme de pandemie, acești oameni să iasă din țară și să meargă într-o altă țară, ea însăși, grav afectată de COVID-19.

Mă așteptam, în schimb, ca măcar după ce în presa românească  și, mai ales, în reprezentative publicații vest-europeane au apărut reportaje cu și despre acest subiect, președintele Klaus Iohannis să o fi sunat pe cancelarul federal Angela Merkel și să îi fi cerut ajutorul.

După care să ne fi informat și pe noi- cei cărora atunci când simte nevoie ni se adresează cu apelativul „dragi români”- care a fost rezultatul dialogului și la ce trebuie să ne așteptăm de acum încolo.

Motiv pentru care, la finalul acestor notații. îl întreb, acum și aici:Românii plecați în Germania la cules sparanghel mai sunt sau nu mai sunt „românii mei”, domnule Președinte?

Șerban Cionoff

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.