Rusia, la zi
Activele înghețate
După invazia pe scară largă a Ucrainei, Uniunea Europeană a decis să înghețe activele statului rus în valoare de 210 miliarde de euro. Această sumă nu este confiscată, dar UE își folosește interesul propriu pentru a sprijini eforturile de război ale Ucrainei. Anterior, experții au avertizat că posibila confiscare și utilizare a activelor înghețate este un domeniu fără precedent și ar putea duce la un „câmp minat” pentru UE.
Cea mai mare parte a activelor, 183 de miliarde de euro, este deținută în Belgia, o țară gazdă a casei de compensare Euroclear pentru tranzacții financiare. Aceste active aparțin Băncii Centrale ruse, care le-a deținut inițial ca obligațiuni guvernamentale pe termen scurt.
Depozitele populației
Datele publicate de Banca Rusiei pe 26 august 2025, arată că depozitele persoanelor fizice au crescut cu 8% în primele şapte luni ale anului 2025, până la 43.600 miliarde ruble (542 miliarde de dolari). În total, ruşii deţin acum 61.100 miliarde ruble (978,5 miliarde de dolari) în depozite şi conturi în bănci.
Piaţa depozitelor bancare din Rusia a explodat în ultimii doi ani, pe măsură ce Banca Centrală a dus dobânda de referinţă la un nivel record de 21%, pentru a ţine sub control inflaţia care creşte într-o economie supraîncălzită. Cheltuielile mari ale statului cu Armata şi susţinerea unei economii vizată de sancţiuni au dus indicele preţurilor de consum la un nivel mai mult decât dublu faţă de ţinta de 4%, şi semne de încetinire au apărut abia din luna iunie 2025 (vezi, mai jos).
Economia maschează o criză financiară
Problemele economice ale Rusiei continuă, chiar dacă prețurile petrolului au crescut din cauza situației geopolitice din ce în ce mai complexe din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor maschează o criză financiară din ce în ce mai profundă, deoarece sancțiunile occidentale – impuse Moscovei de la începutul războiului din Ucraina – continuă să muște. Exporturile de gaze și petrol, care reprezintă aproape o treime din bugetul național al Rusiei, au scăzut în prima parte a lui 2025.
Într-un efort de a ocoli sancțiunile UE și G7, Moscova se bazează din ce în ce mai mult pe așa-numita sa „flotă din umbră” – o rețea de petroliere neînregistrate sau deghizate, folosite pentru a livra în secret petrol pe tot globul, eludând restricțiile internaționale și finanțând efortul de război al lui Vladimir Putin.
Festivalul de muzică militară
Între 23-31 august 2025, trupe militare din mai multe țări ale lumii s-au adunat în Piața Roșie din Moscova pentru a participa la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică Militară, ”Spasskaya Tower”: 27 de echipe din 10 țări au participat, inclusiv Fanfara Forțelor Naționale de Apărare din Etiopia, Orchestra Forțelor Armate din Zimbabwe și, pentru prima dată, Orchestra Prezidențială din Burkina Faso.
Alte țări participante au fost Belarus, Kazahstan, Mongolia, Italia, Republica Srpska și Emiratele Arabe Unite. Pe fondul războiului Rusiei în Ucraina, festivalul din acest an a fost dedicat celei de-a 80-a aniversări a victoriei sovietice în Marele Război Patriotic, așa numește Rusia participarea sa la Al doilea Război Mondial…
„Iarna demografică”
Într-o alocuţiune de la sfârşitul lunii decembrie 2025, preşedintele rus alerta cu privire la pericolul „dispariţiei” ruşilor în cazul în care curba demografică actuală nu va fi inversată: cu aproximativ 1,22 de milioane de naşteri în 2024 şi 1,18 milioane preconizate în cursul lui 2025, situaţia demografică a Rusiei atinge un record negativ pentru ultimii 225 de ani, conform lui Alexei Rakcha, specialist în demografie.
Pentru a asigura o natalitate pozitivă, numărul statistic de copii născuţi de fiecare femeie trebuie să fie de cel puţin 2,1. Rusia are 145,6 milioane de locuitori, inclusiv cei 2,5 milioane de rezidenţi din Crimeea, anexată în 2014, şi riscă să piardă în mod natural – prin boli și decese – până la 15 milioane de locuitori în următorii douăzeci de ani, potrivit scenariului pesimist al Agenţiei Naţionale de Statistică (Rosstat), publicat în ianuarie 2024.
Noua insulă din Marea Caspică
Se află la cca 30 km de Maly Zhemchuzhny, o altă insulă cunoscută din aceeași zonă. Deși pare „abia născută”, având o suprafață joasă, umedă și acoperită de dune de nisip, existența sa i-a pus imediat în alertă pe specialiști. Cercetătorii spun că această apariție are legătură cu scăderea nivelului Mării Caspice, un fenomen natural, care s-a mai produs în trecut. Stephan Podolyako, cercetător la Institutul de Oceanologie Shirshov al Academiei Ruse de Științe, a declarat că apariția unor noi insule în Marea Caspică este strâns legată de fluctuațiile naturale ale râurilor care se varsă în Marea Caspică.
Potrivit lui Podolyako, astfel de modificări au avut loc și între anii 1930 și 1970, iar un nou val de scădere a nivelului apei a început în 2010. Explicația constă în principal în schimbările climatice, care duc la o rată mai mare de evaporare, dar și în activitatea seismică din zonă. Chiar dacă în prezent noua insula este vizibilă doar la nivelul apei, experții avertizează că lucrurile s-ar putea schimba rapid. În lunile secetoase de vară, scăderea debitului râurilor care se varsă în Marea Caspică ar putea duce la o retragere și mai mare a apei. Astfel, insula ar putea deveni mai extinsă și mai stabilă.
Rezervele de țiței, potențial epuizabile în 26 de ani
Din rezervele de țiței de 31 de miliarde de tone ale Rusiei, doar 13 miliarde de tone sunt accesibile altor țări. Mai mult, o mare parte din aceste rezerve este dificil de extras. La rata actuală de extracție, de peste 500 de milioane de tone pe an, rezervele pot fi epuizate în 26 de ani, potrivit ministrului rus al Resurselor Naturale și Mediului, Alexander Kozlov, dacă între timp nu se mai descoperă și altele.
Se mai estimează că ratele de extracție ale Rusiei vor crește în următorii ani, de la 516 milioane în 2025, la 540 de milioane tone în următorii trei ani; prin urmare, rezervele se pot epuiza chiar mai devreme. Potrivit lui Alexander Dyukov, șeful Gazprom Neft, petrolul din câmpurile mai recent exploatate este mai greu de extras.
Până la începutul deceniului 2031-2040, se așteaptă ca mai mult de jumătate din producția totală a Rusiei să fie clasificată ca rezerve greu de extras. Pentru a evita pierderile, statul va trebui să finanțeze tehnologia de extracție necesară și să simplifice sistemul fiscal.
RIC
Fostul prim-ministru rus, Evgheni Primakov, a lansat pentru prima dată propunerea pentru o formațiune triunghiulară Rusia-India-China (RIC), în timpul vizitei sale în India din decembrie 1998. Nevoia pentru o alternativă asiatică pare să fi coincis atunci cu afișarea priceperii militare occidentale în timpul Războiului din Golful Persic din 1991 și, apoi, după Operațiunea Furtună în Deșert. Ideea a mers chiar mai departe față de interesul persistent pentru unitatea asiatică, arătat de primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, în anii 1930 și 1940, împotriva provocării fasciste globale.
Împreună, țările RIC ocupă peste 19% din suprafața globului terestru. Pe 18 iulie 2025, pe fondul speculațiilor cu privire la un potențial angajament trilateral, sursele au clarificat că nu a fost convenită nici o întâlnire în formatul Rusia-India-China (RIC) în acest stadiu. Mai mult, în prezent nu există discuții în curs de desfășurare cu privire la programarea unui astfel de dialog.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei, Randhir Jaiswal, a declarat că mecanismul RIC este premisa ca cele trei țări să se reunească și să discute probleme globale și regionale de interes. Acest format consultativ este un mecanism în care cele trei țări vin și discută probleme globale și probleme regionale de interes pentru ele. În ceea ce privește întâlnirea specială în format RIC, ea va fi ceva elaborat între cele trei țări într-o manieră reciproc convenabilă și „vă vom anunța când se va întâmpla, la momentul potrivit, că va avea loc întâlnirea”.
Emilian M. Dobrescu
Foto: pixabay.com