Săptămâna solidarității cu popoarele care luptă împotriva rasismului și discriminării rasiale
În cursul acestei săptămâni, începând cu 21 martie, întreaga lume marchează Solidaritatea cu Popoarele care Luptă împotriva Rasismului și Discriminării Rasiale, un moment esențial de reflecție asupra inegalităților persistente și a urii care, din păcate, continuă să afecteze comunități întregi.
Această săptămână este un apel global la conștientizare, educație și acțiune împotriva tuturor formelor de rasism și discriminare.
La originea săptămânii de solidaritate stau evenimentele tragice din 21 martie 1960, când poliția sud-africană a deschis focul asupra unui grup de protestatari pașnici care se opuneau legilor de segregare rasială (apartheid), în orașul Sharpeville. 69 de persoane au fost ucise și peste 180 rănite.
În memoria acelor victime, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 21 martie drept Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale și a stabilit această săptămână de acțiune pentru a reaminti că rasismul nu are loc într-o societate echitabilă.
Astăzi, chiar dacă regimurile oficiale de apartheid au fost desființate, discriminarea rasială rămâne o realitate dureroasă în multe părți ale lumii. Extremismul, naționalismul agresiv și violența motivată de ură se răspândesc din ce în ce mai mult, atât în viața reală, cât și în mediul online.
Departe de a fi o problemă a trecutului, rasismul și discriminarea rasială au luat forme noi, mult mai subtile și mai perfide.
Discursurile instigatoare la ură se propagă pe rețelele sociale, iar grupările extremiste își recrutează membrii prin intermediul internetului. Stereotipurile, excluderea socială și accesul inegal la resurse sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă minoritățile în multe țări.
Mai mult, vedem cum politicieni populiști și lideri autoritari utilizează retorici rasiste pentru a-și mobiliza electoratul, promovând politici care discriminează imigranții, refugiații și minoritățile etnice. Rasismul instituționalizat persistă în multe sisteme judiciare, educaționale și economice, afectând grav perspectivele de viitor ale multor comunități marginalizate.
În Europa, grupările de extremă dreapta au devenit din ce în ce mai vocale, iar miliardarul Elon Musk a încurajat mișcările politice, politicile şi administrațiile de dreapta în mai multe țări. Xenofobia este în creștere.
În Statele Unite, mișcările pentru drepturile civile continuă să lupte împotriva brutalității polițienești și a discriminării sistemice. În Asia și Africa, comunități întregi sunt supuse segregării și violenței din motive etnice sau religioase.
Mediul digital, deși este un instrument puternic pentru promovarea dreptății sociale, a devenit un teren fertil pentru propagarea urii.
Platformele sociale sunt invadate de mesaje rasiste, dezinformare și teorii ale conspirației, care alimentează ura și polarizarea.
Algoritmii rețelelor de socializare cu ale lor „bule informaționale”, expun utilizatorii doar la conținut care le întărește prejudecățile, fără a fi provocați să își reevalueze convingerile.
Astfel, tinerii, în special, devin vulnerabili la ideologiile extremiste. Fără anumite măsuri de educație și prevenție, aceștia pot fi influențați de propagandă rasistă și pot ajunge să adopte mentalități discriminatorii.
Rasismul este un subiect sensibil, cu o istorie marcată de tragedii; genocid, Holocaust, apartheid și multe altele. Tocmai pentru că este dificil de abordat și provoacă disconfort, discuțiile despre el pot fi provocatoare.
Cu toate acestea, este esențial să cunoaștem și să înțelegem această lecție de istorie pentru a învăța din greșelile trecutului și a preveni repetarea lor.
Ce putem face noi?
Lupta împotriva rasismului nu poate fi câștigată doar prin declarații politice sau prin inițiative guvernamentale. Este nevoie de implicare activă din partea noastră, a tuturor.
Combaterea discursurilor rasiste – fiecare dintre noi trebuie să fie atent la propriul comportament și la al celor din jur. Să nu încurajăm remarcile rasiste, stereotipurile și discriminarea, chiar dacă sunt „spuse în glumă” sau ”la mișto”.
Educația joacă un rol esențial – trebuie să promovăm programe școlare care includ istoria reală a rasismului și a luptei pentru egalitate.
Reglementarea mediului online – guvernele și platformele sociale trebuie să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului care promovează rasismul, ura și discriminarea.
Angajamentul comunității – organizațiile societății civile, precum OADO, trebuie să continue monitorizarea și denunțarea cazurilor de rasism, oferind sprijin victimelor.
Promovarea diversității – în companii, în școli, în instituții publice, este esențial să existe politici de incluziune, pentru a asigura oportunități egale pentru toți.
Nu trebuie evitat subiectul rasismului în relația cu copiii, este esențial să inițiem discuții deschise și adaptate vârstei lor, să recunoaștem și să valorificăm diferențele dintre oameni.
Copiii vor începe să remarce și să evidențieze aceste diferențele în jurul lor, este important să fim deschiși la întrebările lor, să folosim conceptul de corectitudine pentru a explica nedreptatea rasismului și să le oferim exemple pozitive de diversitate prin intermediul cărților, jocurilor și emisiunilor.
De asemenea, trebuie să îi încurajăm să vorbească atunci când observă nedreptăți și să le oferim sprijin emoțional, asigurându-ne că înțeleg că pot contribui la crearea unei societăți mai echitabile.
Săptămâna Solidarității cu Popoarele care Luptă împotriva Rasismului și Discriminării Rasiale ne reamintește că dreptatea și egalitatea nu sunt garantate, ci trebuie apărate continuu.
Deși s-au făcut progrese semnificative, mai este un drum lung de parcurs până la o lume în care nimeni să nu fie discriminat din cauza culorii pielii, a originii etnice sau a religiei. Solidaritatea este cheia unui viitor fără discriminare.
Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, să combatem rasismul și discriminarea, să ne informăm, să ne educăm, să luăm atitudine și să fim parte a schimbării.
Prin acțiuni concrete, prin solidaritate și prin vocea colectivă a celor care încă mai cred în egalitate, putem construi o societate mai dreaptă, mai incluzivă și mai unită.
Președinte fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi
Sursă foto: designer.com