Săracă ţărişoara mea, România!!! (IV)

27 iulie 2020 ultimaora Niciun comentariu

M-am născut aici, în România, în oraşul port la Marea Neagră, Constanţa. Este ţara pe care nu am părăsit-o niciodată şi nici în viitor nu mă bate gândul să o fac, chiar dacă din cauza unor mentalităţi greşite şi a unor indivizi fără suflet şi caracter am suferit cu vârf şi îndesat aici, unde am crescut, m-am format şi afirmat ca cetăţean al acestui stat.

Şi, deşi de-a lungul vieţii am avut multiple oferte de a-mi alege o altă ţară, am refuzat să fac acest pas. De ce? Fiindcă am învăţat la şcoală şi ştiu de la istorici că mă trag dintr-un popor european care încă trăieşte acolo unde a văzut lumina zilei pentru prima dată.

Mă trag dintr-un popor care a cunoscut scrierea înaintea tuturor. O dovedesc tăbliţele de la Tărtăria. Stră-străbunicii mei ştiau să se semneze încă cu 7000 de ani în urmă, în timp ce scrierea sumeriană a apărut o mie de ani mai târziu.

Cu foarte mult timp, probabil cu mii de ani în urmă, de când s-a format acestor popor, luminaţii acestei ţări au gândit şi au lăsat ca „moştenire” veşnică naţiunii române 10 (zece) porunci, menite păstrării identităţii naţiunii noastre peste veacuri.

Iată cele zece porunci:

Daţi copiilor noştri nume românesc.
Păstraţi-vă graiul, portul şi obiceiurile cele vechi româneşti.
Limba românească este o moştenire din bătrâni şi, totodată, o avere care nu trebuie să se piardă niciodată.
Adunaţi toate scrierile precum şi toate poeziile, cântecele, chiuiturile, basmele şi proverbele româneşti, ca nu cumva să se piardă, daţi-le de la gură la gură ca să le ştie fiecare.
Păstraţi-vă legea ortodoxă, bisericile, precum şi toate lucrurile din vechime.
Nu uitaţi, la orice pas sau lucrare, că sunteţi români. Cumpăraţi tot ce vă trebuie numai de la români.
Fiţi mândri că sunteţi în stare de a învăţa pe alţii a vorbi limba cea frumoasă românească.
Fiţi mândri de poporul românesc, pentru că el este unicul care a luptat cu toate liftele păgâne pentru a păstra graiul românesc moştenit din vechime.
Ajutoraţi tot ce simte adevărat româneşte.
Ca buni români, nu uitaţi niciodată de Dumnezeu, pentru că numai prin credinţa lui s-a păstrat binele întregii Românii Mari de azi.
Astăzi voi aborda următoarele trei „porunci”:

Adunaţi toate scrierile precum şi toate poeziile, cântecele, chiuiturile, basmele şi proverbele româneşti, ca nu cumva să se piardă, daţi-le de la gură la gură ca să le ştie fiecare

Generaţiile actuale sunt mult mai sărace în număr de etnografi care să fie preocupaţi de folclorul românesc, să cutreiere prin satele ţării pentru a găsi vechi poezii, vechi cântece, chiuituri, basme şi proverbe româneşti.

Trebuie să recunoaştem că marele nostru noroc, ca popor, l-au constituit generaţiile care, deşi au trăit într-o perioadă deosebit de dificilă în comunism, totuşi, au avut o preocupare constantă pentru etnografie şi folclor. Cinste lor, că au lăsat atât în muzee, în case memoriale, dar şi în bibliotecile ţării diverse culegeri cu texte, cântece, proverbe, poezii, mai vechi şi mai noi ale strămoşilor noştri, un adevărat tezaur al genezei şi evoluţiei culturale româneşti.

Păstraţi-vă legea ortodoxă, bisericile, precum şi toate lucrurile din vechime

Din acest punct de vedere, e cert că am avut o importantă revigorare a credinţei oamenilor în Dumnezeu şi reîntoarcerea la Biblie, la Vechiul şi Noul Testament, la calendarul creştin-ortodox, la biserică şi la slujbele religioase făcute cu sfinţenie de preoţii noştri. A fost posibil acest lucru după 50 de ani de ATEISM, declarat şi cultivat de comunism, şi în exces de dictatorul Ceauşescu, care a demolat zeci, sute de biserici ortodox-creştine din România şi i-a îndepărtat pe oameni de religie şi biserică.

Religia a fost introdusă în programa şcolară, ceea ce nu este deloc rău, ci e o întoarcere la originile noastre şi la o educaţie binevenită pentru copiii noştri. Cât de pline sunt în zilele noastre bisericile cu ocazia sărbătorilor creştine, precum Crăciunul, Paştele, Rusaliile, Sfânta Maria sau Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel! Lucruri de altfel mai mult interzise în vremea comuniştilor.

Astăzi, după 30 de ani de la căderea „cortinei de fier”, în România s-au construit sute de biserici, capele, monumente religioase, ca o reparaţie morală a tot ce a demolat sinistrul regim comunist. S-a construit, ceea ce cu adevărat lipsea acestui neam şi era nevoie pentru un popor care în proporţie de 80% este creştin-ortodox, o Catedrală a Neamului în Bucureşti, în Dealul Spirii.

Într-adevăr, una din preocupările noastre ca popor este să conservăm tot ce am moştenit de la strămoşii noştri, toate monumentele istorice, cetăţile, castelele, casele memoriale, mânăstirile, siturile arhitecturale precum Sarmisegetuza, toate pline de istoria acestui popor străvechi, să le trecem pe lista UNESCO şi să accesăm fonduri europene pentru refacerea şi conservarea lor.

Nu uitaţi, la orice pas sau lucrare, că sunteţi români. Cumpăraţi tot ce vă trebuie numai de la români!

Sigur că aşa ar trebui să ne comportăm oriunde ne-am afla în lumea asta, fără să ne fie ruşine, fără sentimentul înferiorităţii, dar mai ales să nu ne denigrăm noi înşine ţara! Dar nu numai că nu am „făcut cum trebuia”, ci am reuşit să ne evidenţiem cu lucruri din cele mai rele:

-Am distrus industria şi economia şi ne-au rămas destul de puţine lucruri cu care să ne impunem în pieţele internaţionale.

-Am produs o generaţie de ATI-şti care au performat în lume, chiar la firme de top precum MICROSOFT. M-aş bucura să se laude că sunt români!

-După ce am asistat la cel mai mare jaf al României, cu flota maritimă şi de pescuit oceanic, am rămas cu o armată de navigatori cu diverse calificări, care azi, au ajuns să lucreze pe nave sub pavilioane străine, pe toate meridianele lumii. Să spunem cu mândrie că suntem români şi buni navigatori!

Nu la fel de bine ne cade şi nici nu ne vine să spunem că suntem români, când auzim de jafuri şi furturi făcute de compatrioţii noştri, de clanuri de infractori care fac trafic de carne vie, de droguri sau terorizează lumea cu un comportament asocial. Ce să zici, când mai vezi cum compatrioţi de-ai tăi cerşesc la intersecţii, la intrarea în marketuri sau restaurante, prin toată lumea şi mai ales în Europa. E o ruşine cu care nu ne putem mândri noi, românii!

Cât priveşte cumpăratul de la români, de mult a fost abandonat. Am trecut de la momentul în care dictatorul Ceauşescu exporta şi vindea, la preţuri de nimic, tot ce era românesc, în goana disperată după valută ca să plătească datoriile externe, înfometând la propriu naţiunea, la o agresivitate fără seamăn a diverselor hipermarketuri din întreaga lume, de unde românii achiziţionează mărfuri din toată lumea, numai din România nu. Altfel spus, cumpărăm produse, uneori de calitate îndoielnică, de la toţi străinii, în timp ce tot ce este românesc, mai ales produsele agroalimentare, nu se regăsesc pe rafturile marilor magazine.

Este o realitate a economiei de piață care a acaparat România şi care a fost posibilă prin complicitatea şi sub oblăduirea celor care au condus destinele acestei ţări de trei decenii încoace. Halal patriotism şi susţinere a românilor noştri! (Va urma)

Săracă ţărişoara mea, România!!! (IV)

Comments

Lasă un răspuns Anulează răspunsul