Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii priorităților economice și sociale

De asemenea, Comisia a publicat și trei rapoarte: unul privind punerea în aplicare a pactului bugetar, un altul în care este analizată datoria publică a Italiei și un al treilea privind un caz de prezentare eronată a statisticilor de către Austria, alături de o propunere adresată Consiliului pentru o amendă.

Statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite anul trecut referitoare la „triunghiul virtuos”: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile. Această evaluare a progreselor realizate de statele membre face parte din ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – este așa-numitul „pachet de iarnă” din cadrul semestrului european, precedat de previziunile economice, publicate săptămâna trecută.

Cele 27 de rapoarte de țară publicate astăzi (pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de serviciile Comisiei privind situația economică din statele membre, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice, după caz. În urma publicării, în noiembrie 2016, a analizei anuale a creșterii pentru 2017 și a recomandărilor pentru zona euro, care stabileau prioritățile pentru acest an la nivel european, rapoartele date azi publicității pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. În primăvară urmează să fie publicate recomandările specifice fiecărei țări.

Publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară, înaintea prezentării programelor naționale și a actualizării recomandărilor adresate fiecărei țări, se înscrie în eforturile Comisiei Juncker de raționalizare și consolidare a semestrului european. Astfel, se poate consacra mai mult timp pentru un dialog cu statele membre privind prioritățile la nivel național și la nivel european și se pune într-o mai mare măsură accentul pe aspectele sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Analiza publicată astăzi arată că strategia noastră bazată pe stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare solide dă roade. De aceea, mai degrabă decât să le oferim cetățenilor promisiuni false care să nu poată fi ținute, trebuie să ne menținem pe poziție și să continuăm să abordăm consecințele crizei și deficiențele structurale ale economiilor noastre. Politicile naționale și cele ale UE ar trebui să urmărească consolidarea rezilienței economiilor noastre și să se asigure că efectele redresării sunt resimțite de toți cetățenii.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Europa face reale progrese. Rata de ocupare a forței de muncă continuă să se îmbunătățească și constatăm că salariile încep să crească. Această revenire la o creștere moderată este un moment oportun pentru a combate mai eficient riscul sărăciei, inegalitatea salarială și inegalitatea de șanse.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „În cursul ultimelor douăsprezece luni, multe țări din UE au continuat să facă progrese în ceea ce privește soluționarea principalelor lor dificultăți economice – deși eforturile lor sunt încă insuficiente. Ținând cont de climatul de nesiguranță în care ne aflăm, un lucru este clar: pentru a depăși aceste dificultăți, guvernele actuale și succesorii lor trebuie să ia măsuri ferme.”

Analiza prezentată în rapoartele de țară publicate astăzi arată că în majoritatea statelor membre redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor șomajului, deși acestea sunt încă peste nivelurile înregistrate în perioada dinaintea crizei. Bilanțul aprofundat din anumite rapoarte indică faptul că deficitele importante de cont curent au fost corectate și că stocul mare de datorie privată, publică și externă a început să scadă ca pondere din produsul intern brut. Cu toate acestea, încă mai rămân câteva riscuri: excedentele importante de cont curent nu sunt decât parțial ajustate, în timp ce stocul mare de credite neperformante afectează sectorul financiar în anumite state membre.

În luna noiembrie a anului trecut, Comisia a efectuat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, pentru a vedea dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și pentru a evalua nivelul de gravitate al acestor dezechilibre. Cele 13 state membre care au făcut obiectul bilanțului aprofundat din acest an s-au confruntat cu dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2016. Rezultatele acestor bilanțuri figurează în rapoartele de țară corespunzătoare.

Comisia a ajuns la concluzia că Finlanda nu se mai confruntă cu dezechilibre economice în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Din celelalte 12 state membre, șase se confruntă cu dezechilibre economice și șase cu dezechilibre economice excesive. Aceste 12 țări vor face în continuare obiectul unei monitorizări specifice, în funcție de nivelul și natura dezechilibrelor economice. Monitorizarea se va concentra pe răspunsurile lor la nivel de politici, prin intensificarea dialogului cu autoritățile naționale, prin misiuni de experți și prin rapoarte privind progresele înregistrate. Pe scurt, în urma bilanțurilor aprofundate s-a constatat că:

• Bulgaria, Cipru, Croația, Franța, Italia și Portugalia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
• Germania, Irlanda, Spania, Slovenia, Suedia și Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre economice.
• Finlanda nu înregistrează dezechilibre economice.

Raportul privind transpunerea pactului bugetar

De asemenea, colegiul a adoptat astăzi o comunicare și un raport privind transpunerea pactului bugetar în legislația națională. Pactul bugetar este un element central al Tratatului interguvernamental privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG). Prin acest tratat, 22 de state membre (zona euro + Bulgaria, Danemarca și România) se angajează să respecte principiile de disciplină bugetară consolidată și o regulă privind echilibrul bugetar însoțită de un mecanism de corecție. Pactul bugetar a fost conceput ca parte integrantă a răspunsului politic al UE la criza economică și financiară. Câteva dintre elementele sale au fost ulterior încorporate în legislația UE.

Raportul publicat astăzi arată că toate statele membre care au aderat la pactul bugetar au introdus în prezent elementele esențiale ale acestuia în cadrele lor bugetare naționale. Metodele variază, dar acest lucru este o consecință firească a cadrului instituit de tratat, care stabilește numai principii și cerințe relativ generale.

În momentul adoptării acordului privind pactul bugetar, deoarece nu se putea încheia tratatul în cadrul ordinii juridice a Uniunii, s-a decis asupra elaborării unui tratat interguvernamental. Sunt însă prevăzute mai multe etape în vederea integrării TSCG în legislația UE, pentru a spori răspunderea și legitimitatea democratice la nivelul Uniunii.

Raportul privind datoria publică a Italiei

Comisia a adoptat, de asemenea, un raport privind Italia, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează în ce măsură această țară respectă criteriul privind datoria publică înscris în Pactul de stabilitate și de creștere și ritmul de reducere de referință pentru respectarea acestui criteriu.

Guvernul italian s-a angajat să adopte, până cel târziu în aprilie 2017, măsuri structurale suplimentare cu o valoare echivalentă cu cel puțin 0,2 % din PIB. Raportul concluzionează că, atâta timp cât aceste măsuri nu sunt adoptate în mod credibil în acest interval în vederea reducerii decalajului pentru a se conforma cerințelor din cadrul componentei preventive în 2017 (și, prin urmare, în 2016), criteriul datoriei, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, ar trebui să fie considerat ca nefiind respectat.

Cu toate acestea, decizia cu privire la necesitatea de a iniția o procedură aplicabilă deficitelor excesive va fi luată pe baza previziunilor Comisiei din primăvara lui 2017, ținând cont de rezultatele pentru exercițiul 2016 și punerea în aplicare a angajamentelor bugetare asumate de autoritățile italiene în februarie 2017.

Raportul privind un caz de prezentare eronată a statisticilor și propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului pentru o amendă în cazul Austriei

Tot astăzi, Comisia a adoptat o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind o amendă de 29,8 milioane EUR în cazul Austriei, pentru prezentarea eronată a anumitor date privind datoria publică. În urma unei anchete și a schimburilor de informații cu autoritățile austriece, Comisia a constatat că neglijențele grave din partea entităților publice din landul Salzburg au condus la prezentarea de date eronate în notificările statistice către Eurostat din 2012 și 2013 privind deficitul și datoria Austriei pentru perioada 2008-2012. După corectare, în aprilie 2014, cifrele privind datoria și deficitul Austriei au fost publicate de Eurostat fără rezerve.

Următoarele etape ale semestrului european

Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară prezentate de Comisie și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate. Apoi Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Vicepreședinții Comisiei și comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate. Aceste discuții urmăresc o mai mare implicare a statelor membre înainte de publicarea rapoartelor de țară și ar trebui să continue în perspectiva elaborării programelor lor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau de convergență.

Comisia propune ca statele membre să implice într-o mai mare măsură parlamentele naționale și partenerii sociali și să garanteze asumarea procesului de reformă de către o gamă mai largă de părți interesate. În special, statele membre vor fi invitate să explice modul în care autoritățile locale și regionale sunt implicate în pregătirea programului, ținând cont de faptul că succesul implementării sale depinde, de asemenea, de diversele niveluri de guvernanță.

Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, în cursul primăverii.

Publicarea timpurie a rapoartelor de țară se înscrie în eforturile Comisiei Juncker de raționalizare și consolidare a semestrului european, în conformitate cu Raportul celor cinci președinți și cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Modificările au fost introduse pentru a permite un dialog veritabil privind prioritățile europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european și pentru a consacra mai mult timp pentru dialogul cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile. Rapoartele publicate azi reliefează, de asemenea, atenția mai mare pe care Comisia o acordă aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și de problematica socială în cadrul semestrului european

De asemenea, anul trecut Comisia a făcut ca punerea în aplicare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice să devină mai clară și mai transparentă, prin reducerea numărului de categorii de dezechilibre de la șase la patru: nu există dezechilibre; dezechilibre; dezechilibre excesive și dezechilibre excesive care necesită măsuri corective (procedura privind dezechilibrul excesiv). Această măsură fusese anunțată în luna octombrie 2015, în Comunicarea privind măsurile în vederea finalizării uniunii economice și monetare.

Sursa: europa.eu