Semnal editorial „Întâmplări șocante dintr-o biografie răsucită”, de Carol Roman

 

 

O radiografie memorabilă a unor timpuri de pomină pune la dispoziția publicului larg „decanul de vârstă al presei românești”, binecunoscutul scriitor și jurnalist Carol Roman.

În stilul șugubăț care l-a consacrat, păstrând o aură spumoasă, ușor glumeață, deasupra unor întâmplări doar aparent hazlii, autorul, care și-a obișnuit auditoriu cu un stil aparte, unic, dă măsura implicării de o viață a unui jurnalist în viața cetății sub titlul „Întâmplări șocante dintr-o biografie răsucită”.

Anii de după război, cu tot alaiul propagandistic și un alt gen de teroare, erau pentru un tânăr ziarist o piatră de încercare. Acolo și atunci, în adâncul tânărului Carol Roman s-a format pentru totdeauna spiritul bătăios, atenția la detaliul care, greșit, putea ucide o carieră și mai ales la toate formele posibile de a spune adevărul.

Carol Roman s-a forjat profesional în arderile unor mari jurnaliști ai anilor 1960, 1970 și 1980, a lucrat cu giganți ai scrisului, a realizat interviuri de răsunet în vremuri în care orice virgulă putea deveni o armă și dăruiește cititorului o lecție cât o avere profesională. Se poate să te menții vertical în vremuri tulburi, se poate să-ți faci meseria la cele mai înalte standarde în redacții diferite total una de cealaltă, cum au fost „Scînteia tineretului” sau revista „Femeia”, se poate să rămâi, ca ziarist, ferm dar flexibil, principial dar versatil.

Din spatele fiecărei povești pe care o spune un autor cu o experiență profesională colosală transpare nu doar talentul, ci și priceperea de a face din cuvânt discurs. Sub cenzură sau în libertate, scrisul este o forță, iar în numele lui se poate rezista, se poate evolua, se poate crea. Autorul este îndreptățit, de la episoadele colaborărilor cu Marin Preda sau Ion Popescu Gopo până la munca de fiecare zi în Casa Presei ori la propriile publicații, să afirme că a trăit o viață densă printre ziare. În același timp, o mențiune specială se cuvine tonului autoironic, care conferă o plăcere aerată lecturii. Un singur exemplu: capitolul „Superbele mele gafe”.

Prin cartea „Întâmplări șocante dintr-o biografie răsucită”, Carol Roman dezvăluie lumi suprapuse care fascinează, demonstrând, prin stilul unic care l-a consacrat ca pe o voce distinctă în publicistica autohtonă, că realitateaa poate „bate” ficțiunea și, de asemenea, că a face jurnalism în repere fixe, de un profesionalism fără ocolișuri, este o chestiune de vocație.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.