Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

SINAGOGA DIN CONSTANŢA: POVESTE DESPRE ÎNTUNERICUL URII ŞI AL INDIFERENŢEI

Publicat: marți, 29 octombrie 2013

 Ca să ajungi la ruinele Sinagogii din Constanţa, de pe strada C.A Rosetti nr. 2, trebuie să parcurgi cu atenţie, din orice direcţie ai veni, trotuare sparte, clădiri prăbuşite, din care au mai rămas doar faţade hâde şi extrem de fragile, bande de câini gălăgioşi şi, adesea, grupuri de oameni netulburaţi de problemele zilnice, în aşteptarea locului norocos din campusul social „Henri Coandă”. Dacă nu ştii ce te aşteaptă, locul este unul sinistru, curticica dinainte este plină de gunoaie şi, ca să intri, trebuie să depăşeşti un baraj de fiare ruginite întortocheate, cândva un gard cu o feronerie deosebită. Nu e îndeajuns. Dincolo de mormanul metalic, scăpat ca prin minune de vigilenţa vecinilor de pripas de prin împrejurimi, sunt resturi menajere rămase din verile trecute sau, poate, de pe urma incursiunilor vinovate în clădirea părăsită. La urmă, dar nu cel mai puţin important, sunt câinii. Mulţi şi gălăgioşi, îşi fac datoria şi apără cu străşnicie ruina din faţă.
Din Sinagoga de rit aşkenaz din Constanţa nu au mai rămas decât zidurile de incintă. Construită în anul 1911, după planurile lui Adolf Linz (care a mai proiectat, la începutul se-colului al XX- lea, aproape alte 50 de case constănţene, între care şi o bună parte a ceea ce, cândva, a fost piaţa Ovidiu), în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană. A fost iniţiativa lui Pincus Şapira, furnizor al Casei Regale a României şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii şi, într-un secol, Sinagoga aşkenază a trecut prin mai multe vicisitudini. Spre exemplu, între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, fiind întrebuinţată pentru păstrarea efectelor militare, a alimentelor neperisabile ce ajungeau la soldaţii de pe frontul de Răsărit şi a hranei pentru cai. După 1944, a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios. Totul până când, după 1989, i-au venit de hac indiferenţa criminală a autorităţilor locale, nesimţirea scandaloasă a forurilor culturale şi civice ale oraşului şi nepăsarea locuitorilor, neobişnuiţi cu diversitatea etnică şi religioasă.
Evreii din Constanţa nu au fost vreodată nici foarte numeroşi, nici influenţi: deşi cel mai important port al României, Constanţa, a avut, încă dinainte de 1877, importante comunităţi de greci şi armeni care au stabilit liniile directoare în comerţul, meşteşugurile şi finanţele pontice. La mij-locul secolului al XIX-lea, în 1850, Ion Ionescu de la Brad număra 119 familii evreieşti în toată provincia, cu localuri improvizate de rugăciune. Peste patru decenii, în 1890, în oraşul Constanţa se găseau în jur de 600 de locuitori evrei în vreme ce în Tulcea numărul lor depăşea 1700. Recensământul din 1912 a consemnat o sporire a comunităţii – mai bine de 2000 de suflete în judeţul Tulcea şi aproape 1300 în judeţul Constanţa; la finele anilor de pace dintre cele două Războaie Mondiale, în 1939, oraşul de la malul mării depăşea 2000 de locuitori evrei  (majoritatea aşkenazi, de rit occidental şi un sfert sefarzi, de rit spa-niol) iar oraşul de la malul Dunării, Tulcea, avea peste 1000 de evrei, toţi de rit occidental.
În 1908, pe actuala stradă Mircea cel Bătrân, la nr.18, evreii constănţeni de rit sefard (spaniol), şi-au construit propriul templu: o clădire monumentală, de influenţă gotică, splendid integrată în spaţiu, în ime-diata apropiere a bisericii greceşti „Schimbarea la faţă” („Metamorfosis”) şi a Bisericii Armeneşti. Pe parcursul a câtorva străzi, toate mărginite de mare, oraşul îngloba o splendidă opţiune la diversitate şi toleranţă. Şi Templul sefard, la fel ca surata ei religioasă de pe strada C.A. Rosetti nr. 2, a fost transformat, între 1941- 1944, în depozit militar de alimente, îmbrăcăminte şi harnaşamente. După instalarea puterii comuniste, Templul a fost reparat parţial (suferise şi de pe urma cutremurului din noiembrie 1940) şi redat comunităţii. În anii ’80 ai secolului trecut a fost demolat, fără vreun protest sau vreun regret,  iar autorităţile locale au amenajat pe acelaşi loc o parcare sordidă, din cel mai ieftin asfalt, laolaltă cu un rezervor de gaz (nu ştiu nici până în ziua de astăzi dacă cineva se aprovizionează de acolo).
Nici atunci, nici mai târziu, constănţenii nu au spus nimic: le place, însă, ca oraşul lor să fie consi-derat un creuzet de minorităţi şi confesiuni şi orice stereotip referitor la acest oraş începe cu această frază.
A rămas, de peste trei decenii, o singură sinagogă în Constanţa. Şi aceasta este, astăzi, o ruină. La intrare, uşile monumentale de lemn, cu splendide (cândva) vitralii mozaice, sunt aproape distruse de vicisitudinile meteorologice şi de mâinile dibace ale oamenilor. Acoperământul de lemn masiv, de la intrare, care învelea pereţii, a fost demult utilizat drept combustibil. Odată trecut pragul, te copleşeşte frumuseţea arabescurilor rămase, de un albastru şi roşu ireale, cu coloane masive, bine proporţionate şi ingenios repartizate. Îţi poţi lesne imagina efectul de culoare din interiorul clădirii dacă ai în vedere coloritul bucăţilor de sticlă de la geamuri şi al luminii care pătrunde dinspre mare.
Tavanul nu mai există decât pe alocuri şi, prin urmare, tot ce poţi vedea acum, se va distruge curând. Au fost furate toată lemnăria şi feroneria. Obiectele de cult au dispărut iar podeaua este plină de resturile tavanului, zidurilor şi de murdării aruncate de locatarii provizorii. Vitraliile de interior sunt descompletate, în unele părţi s-au distrus complet iar crăpăturile masive din pereţii de la intrare ameninţă o iminentă prăbuşire.  Îţi este imposibil să reconstitui, cu ochii minţii, o sărbătoare cu lumânările de Hanuka sau să înţelegi că acest loc a fost, cândva, menit să cheme oamenii de Yom Kippur. Nu te poţi gândi altfel decât cu oroare la faptul că este destul de posibil ca Tora, Cartea Sfântă, să fi fost utilizată în scopuri domestice. Unde ar putea fi biblioteca Sinagogii din Constanţa? Dar tot ceea ce constituia patrimoniul ei, adunat vreme de un secol? Mai greu este să îţi explici cum un lăcaş de cult a fost distrus într-un regim democratic, după ce a supravieţuit antisemitismului isteric interbelic, reacţiilor totalitare antievreieşti din cel de-Al Doilea Război Mondial şi intenţiilor ateiste ale sistemului comunist. Şi mai grav: de un sfert de secol, nicio publicaţie constănţeană, niciun mi-nistru constănţean, niciun primar al Constanţei, niciun reprezentant al culturii constănţene, nicio voce a societăţii civile constănţene nu au vorbit despre de-vastarea Sinagogii. O tăcere vinovată şi, în definitiv, criminală din punct de vedere al patrimoniului, un larg consens care convine tuturor factorilor implicaţi.
Va fi o uşurare când totul va deveni un morman de moloz şi cărămizi. Atunci, prompt, autorităţile locale şi forurile culturale vor da aviz pentru câteva buldozere să igienizeze terenul şi să se construiască o cochetă clădire din BCA şi termopane, menită funcţionării birourilor pentru firmele care intermediază câte ceva.
Comunitatea evreiască de astăzi din Constanţa este aproape dispărută, sub 50 de suflete, se stinge fără a se putea apăra. De pe urma ei nu a rămas nimic: locuitorii oraşului şi reprezentanţii lor nu vor să păstreze ceva. Puţinele eforturi meritorii de a şterge praful istoriei evreilor dobrogeni sunt privite cu circumspecţie. Memoria colectivă refuză să pună în judecăţile de valori că, în al Doilea Război Mondial, pe teritoriul Dobrogei au existat lagăre de muncă forţată pentru evrei. În 1941, spre exemplu, la Osmancea, în acelaşi loc erau deţinuţi, pentru vina de a fi evrei, rabinul şef al Constanţei, Josef Schechter, şi preşedintele Comunităţii Israelite de Rit Occidental, Avram Bercovici. La fel, în lagărul de la Ciobăniţa există dovezi ale uciderii civililor de autorităţile mi-litare române.  Aţi întrebat vreodată locuitorii din Cobadin sau Mereni dacă ştiu de existenţa lagărelor?
Sinagoga din strada C.A. Rosetti este ultima ruină: nu va mai fi peste puţină vreme. În alte oraşe, mai mici şi cu mai puţine pretenţii turistice (Târgovişte, spre exemplu), sinagogile au fost splendid renovate şi transformate în centre culturale sau în săli de expoziţii. Constanţa nu-şi doreşte niciun fel de mărturie a trecerii evreilor prin istoria sa.

Mai multe amănunte pe info-sud-est.ro

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=17631

Publicat de la data oct. 29 2013. Categorii Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

18 iunie 2019, 0:47
 

N
Parţial înnourat
24°C
7 km/h
Perceput de temperatură: 25°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 78%
Vânt: 7 km/h N
Rafale de vânt: 7 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 5:30
Apus: 21:03
Prognoza 19 iunie 2019
Zi
 

ENE
Înnourat
30°C
Vânt: 7 km/h ENE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 10
Noapte
 

NNE
Predominant senin
19°C
Vânt: 4 km/h NNE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 10
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Avertizare nowcasting
    COD : PORTOCALIU Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 23 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 23:15 si 00:30 In zona : Județul Bacău: Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana, Oituz, Mănăstirea Cașin, Slănic-Moldova, Pârgărești, Cașin; Se vor semnala : averse care vor cumula 35...40 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină de dimensiuni mici
  • Tipul mesajului : Avertizare nowcasting
    COD : PORTOCALIU Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 23 Nr. mesajului : 2 Intre orele : 23:10 si 00:30 In zona : Județul Iaşi: Răducăneni, Cozmești, Gorban, Dolhești, Moșna, Grozești;Județul Vaslui: Huși, Stănilești, Duda-Epureni, Pădureni, Drânceni, Lunca Banului, Roșiești, Hoceni, Albești, Bunești-Averești, Dimitrie Cantemir, Oltenești, Tătărăni, Boțești, Vutcani, Arsura, Crețești; Se vor semnala : averse […]
  • Atentionare meteorologica
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 23 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : conform textelor; Zonele afectate : conform textelor și hărții; Fenomene : conform textelor; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂInterval de valabilitate: 17 iunie, ora 10 – 19 iunie, ora 23Fenomene vizate: manifestări de instabilitate atmosferică       Instabilitatea atmosferică va fi […]
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 23 Nr. mesajului : 3 Intre orele : 23:00 si 00:00 In zona : Județul Covasna: Baraolt, Brăduț, Bățani, Vârghiș, Aita Mare;Județul Braşov: Rupea, Racoș, Homorod, Cața, Ormeniș, Augustin;Județul Harghita: Mărtiniș, Feliceni, Ocland, Dârjiu, Ulieș; Se vor semnala : averse ce vor cumula 25-30 l/mp, descărcări electrice, […]
  • Tipul mesajului : Avertizare nowcasting
    COD : PORTOCALIU Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 22 Nr. mesajului : 4 Intre orele : 22:40 si 23:30 In zona : Județul Prahova: : zona de munte de peste cota 1800 m;Județul Prahova: Breaza, Sinaia, Comarnic, Bușteni, Măneciu, Brebu, Valea Doftanei, Azuga, Șotrile, Bertea, Provița de Sus, Adunați, Secăria, Talea;Județul Dâmboviţa: zona de munte;Județul […]

Loto

Horoscop

  • 215.441 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team