SPANIA: azi, mâine, ieri

Expansiunea turismului

Expansiunea turismului în 2024 sprijină creşterea economiei la un nivel solid, de 2,3%, mult mai ridicat decât în alte state membre UE, a anunţat Banca Centrală a Spaniei: ”Totul se petrece pe fondul dinamismului industriei turismului, din ce în ce mai mulţi vizitatori străini vin în diverse zone din ţară şi cheltuie mai mult”, se arată în raportul Băncii Spaniei.

Creşterea peste aşteptări de 0,7% a PIB-ului Spaniei în primele 6 luni din 2024, a avut de asemenea un efect pozitiv asupra estimărilor pentru 2024.

Cheltuielile vizitatorilor străini în Spania au ajuns în 2024 la nivelul record de 108,662 miliarde de euro (118,260 miliarde de dolari), o creştere de 24,7% faţă de 2022 şi peste nivelul din 2019, înaintea pandemiei, când turiştii străini au cheltuit 91,912 miliarde de euro.

Şi numărul vizitatorilor străini în Spania s-a situat în 2023 la un nivel record: 85,1 milioane. Sosirile în Spania au crescut cu 18,7% faţă de 2022 şi au depăşit nivelul de dinaintea pandemiei, când s-au înregistrat 83,5 milioane, arată datele publicate de Institutului Naţional de Statistică (INE).

Turismul este un sector strategic pentru Spania, în condiţiile în care în 2022 a fost responsabil pentru 11,6% din Produsul Intern Brut şi 9,3% din forţa de muncă, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Pe 6 iulie 2024, sub sloganul: „Destul este destul! Să punem limite turismului”, cca 2.800 de manifestanţi – potrivit Poliţiei – au mărşăluit la Barcelona pentru a cere o schimbare a modelului economic pentru acest oraş, cel mai vizitat din ţară: „Nu avem nimic împotriva turismului, dar avem ceva împotriva turismului prea mare, pentru că face oraşul de nelocuit”, a explicat cu acest prilej, sociologul Jordi Guiu.

Panouri solare în cimitire

Orașul Valencia amplasează mii de panouri solare în cimitire, ca parte a unui plan ambițios de transformare a acestora în centre de energie verde.

Proiectul Requiem in Power (RIP) va fi cea mai mare fermă solară urbană din Spania, capabilă să producă aproximativ 2,8 MW de energie electrică: cca 7.000 de panouri fotovoltaice au fost amplasate pe cripte și alte structuri din cimitirele publice din Valencia, locuri publice care oferă mult spațiu pentru generarea de energie curată.

Energia produsă este folosită pentru utilitățile publice, precum și pentru gospodăriile cetățenilor. Se estimează că proiectul RIP va economisi până la 140 de tone de emisii de carbon în fiecare an, atunci când va fi complet operațional.

Proiectul face parte din misiunea climatică Valencia 2030, prin care orașul a devenit un pionier al obiectivului Uniunii Europene de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Valencia își propune să atingă acest obiectiv la nivel municipal cu 20 de ani înainte de termen, ajungând la neutralitate climatică până la sfârșitul acestui deceniu.

„În acest context de urgență climatică, orașele au un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice și sunt esențiale pentru găsirea unei soluții„, se arată pe site-ul proiectului.

Valencia nu este primul oraș care instalează panouri solare în cimitire. O comună din Franța a lansat un proiect similar în 2021 pentru a-și transforma cimitirul într-un centru de energie regenerabilă. Saint-Joachim intenționează să instaleze 5.000 de panouri până anul viitor, la un cost de aproximativ 3,3 milioane de euro.

Tezaurul din Villena

Când arheologii au descoperit acest tezaur din Epoca Bronzului, acum mai bine de 60 de ani, au fost uluiți de ceea ce au găsit: unele piese din cufărul de comori, cunoscut sub numele de Tezaurul din Villena, erau realizate dintr-un metal provenit din Spațiul Cosmic (https://www.stiripesurse.ro/tezaurul-din-villena-un-mister-care-a-uluit-cercetatorii-obiecte-fabricate-cu-material-din-afara-planetei-pamant_3226659.html, postat pe 10 februarie 2024): colecția antică este alcătuită din 59 de obiecte din aur (inclusiv 27 de brățări și 11 boluri), plus câteva piese fabricate din argint sau fier, mult mai impresionant ca aurul la prima vedere.

Când cercetătorii au făcut această descoperire remarcabilă într-o groapă de pietriș din Alicante, în anul 1963, au observat niște detalii neobișnuite la unele dintre aceste piese din fier.

Cercetătorii au observat atunci că pomelul placat cu aur al unui mâner de sabie și o brățară deschisă erau compuse din „un metal întunecat, plumburiu, lucios în unele zone și acoperit cu un oxid care arată a fier și este în mare parte crăpat”.

Abia în 2023 au reușit oamenii de știință să confirme că aceste două piese „sunt primele obiecte găsite pe Peninsula Iberică, ce au fost fabricate cu materiale din afara planetei Pământ”.

Un studiu, publicat în revista Trabajos de Prehistoria, a dezvăluit că fierul folosit în aceste două artefacte provine dintr-un meteorit, care a căzut pe Pământ acum aproximativ un milion de ani.

Cercetătorii au testat piesa în formă de sferă goală a sabiei și brățara în formă de C, deducând că acestea au fost realizate între anii 1400 și 1200 î.Hr.: „Conexiunea dintre aur și fier este importantă, deoarece ambele elemente au o mare valoare simbolică și socială. În acest caz, obiectele formau probabil un tezaur ascuns care ar fi putut aparține unei întregi comunități și nu unei singure persoane. Nu existau regate în Peninsula Iberică în această perioadă istorică”, a declarat unul dintre autorii seniori ai studiului, Ignacio Montero-Ruiz.

Pentru a-și desfășura cercetările, Montero-Ruiz și echipa sa au utilizat spectrometria de masă pentru a măsura urmele de aliaj fier-nichel în artefacte, comparabile cu cele găsite în fierul meteoritic.

Deși rămâne neclar cine a creat aceste comori și de unde provin exact, Montero-Ruiz și colegii săi au confirmat că acestea sunt atât primele, cât și cele mai vechi obiecte din fier meteoritic găsite în regiune. „Aceste două piese de fier au o valoare enormă. Din acest motiv, ele au fost considerate demne să facă parte din acest ansamblu spectaculos, cu numeroase obiecte delicate din aur. Cine le-a fabricat și de unde a fost obținut acest material sunt încă întrebări care rămân fără răspuns”, a mai declarat Montero-Ruiz.

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu

Comments

comments