STATISTICĂ: Peste 18.000 de copii au ambii părinții plecați la muncă în străinătate
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinții plecați la muncă în străinătate era, la finele primului semestru al acestui an, de 18.403, în timp ce totalul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate era de 96.723, conform datelor centralizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), citate de AGERPRES.
Dintre cei 18.403 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 17.142 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecție, restul fiind plasați la un asistent maternal, centre de plasament, sau alte familii / persoane.
Conform sursei citate, un număr de 65.425 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceștia 62.876 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecție, iar 1.558 de copii se află în sistemul de protecție specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.
Totodată, un număr de 12.895 de copii proveneau din familii în care părintele unic susținător era plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceștia, 11.498 de copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecție.
Totalul copiilor rămași acasă care se aflau în sistemul de protecție specială se ridica la 3.931, dintre care 580 erau în grija unui asistent maternal, 866 în centre de plasament, 2.237 la rude până la gradul IV, iar 248 în grija altor familii/persoane.
Salvati Copiii: 250.000 de copii cresc in lipsa unuia sau a ambilor parinti, plecati sa munceasca in strainatate
Datele culese de Salvați Copiii de la Inspectoratele Școlare Județene au relevat un număr mult mai mare de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, peste 212.000 de copii, iar aceste date nu sunt nici ele complete, pentru că includ doar copiii înscriși în sistemul educațional. Adăugând și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală sau care au abandonat școala, estimăm că numărul total al copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate se ridică la aproximativ 250.000.
Dincolo de vulnerabilitățile emoționale cărora acești copii trebuie să le facă față, de sentimentul de vină pe care îl resimt și pe care nu știu cum să îl învingă, acești copii sunt nevoiți să se confrunte cu vulnerabilități sociale și legale. Astfel, în lipsa ambilor părinți sau a unui reprezentant legal, accesul copiilor la servicii de educație, sănătate, protecție juridică și beneficii sociale este limitat.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România trage un semnal de alarmă asupra marginalizării copiilor rămași singuri acasă:”Atunci când este nevoit să rămână acasă fără părinți, pentru că aceștia lucrează în altă țară, un copil se simte abandonat, oricât de matur încearcă să înțeleagă situația. Mai mult, sentimentul de vină, că mama a plecat pentru a-i trimite lui bani, este copleșitor. Acestea sunt vulnerabilități emoționale majore, cu care psihologii noștri lucrează în centrele Salvați Copiii. Dincolo de acestea, însă, dacă părintele nu numește, atunci când pleacă, un reprezentant legal pentru copil, îl expune unor excluderi sociale dureroase, cărora nici măcar un adult nu le-ar face față. Sunt copii care nu merg în excursie cu ceilalți colegi, pentru că nu are cine să semneze pentru ei. Marginalizarea suplimentară a acestor copii are consecințe dezastruoase și pe termen lung.”
Laura Andrei, Președintele Tribunalului București, a reiterat nevoia ca instituțiile statului să conlucreze cu părinții, pentru ca acești copii să se afle sub protecția legii, ori de câte ori este necesar:”Numirea unui reprezentant legal este un act necesar, fără de care copiii care rămân singuri acasă sunt lipsiți, practic, de protecția juridică de care beneficiază toți copiii. Nu este suficient ca acești copii să fie lăsați în grija unor persoane de încredere, ci este nevoie și de acest gest juridic, care le garantează accesul la toate serviciile de care au nevoie”.
Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate a impus dezvoltarea unei rețele de servicii specializate. Astfel, Organizația Salvați Copiii a dezvoltat, încă din 2010, un program complex destinat copiilor rămași singuri acasă, prin intermediul a 17 centre locale. Peste 6.000 de copii şi 4.300 de reprezentanți ai lor au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă. Peste 92.000 de persoane din 950 de localități – părinți, copii și specialiști – au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, precum și cu privire la obligațiile care le revin părinților la părăsirea țării.
Ca urmare a eforturilor Salvați Copiii, protecția copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate a fost reglementată legal, prin includerea, în anul 2013, în Legea 272/2004 a unei secțiuni speciale, Secțiunea 4 din Capitolul VI, Protecția copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Începând cu anul 2015, beneficiind de sprijinul financiar al THE VELUX FOUNDATIONS, Salvați Copiii a creat noi direcții de intervenție în cadrul programului destinat copiilor din acest grup vulnerabil. A fost creat un serviciu gratuit de consiliere telefonică și online, au fost întreprinse demersuri de întărire a capacității instituțiilor relevante de a aplica legislația și de a oferi servicii acestor copii – crearea și promovarea de recomandări metodologice, instrumente de lucru, organizarea de dezbateri locale și regionale – și derulate ample campanii de informare – campanii media și online, caravane locale de informare, distribuire de materiale în locuri relevante.
În ceea ce privește copiii beneficiari ai serviciilor de intervenție directă în perioada 2015-2017, dintre cei 1.371 de copii incluși în program, 32% sunt lipsiți de grijă părintească, având ambii părinți sau părintele unic susținător de familie plecat, iar 27% au mama plecată. În cazul a 45% dintre ei, la intrarea în program părinții erau plecați de peste patru ani, iar 8% dintre copii își văd părinții o dată la doi ani sau mai rar.
De la inițierea programului, specialiștii Salvați Copiii – psihologi, asistenți sociali și cadre didactice – au dezvoltat și validat bune practici de intervenție psihologică, socială și educațională. Astfel de bune practici, precum și prevederile legislative relevante (implicit recomandările metodologice) sunt cunoscute insuficient de către o mare parte dintre specialiștii din domeniul protecției sociale (asistenți sociali, psihologi) și din domeniul educației (profesori, consilieri școlari), care lucrează cu copiii singuri acasă, printre alte categorii de copii vulnerabili. Analiza realizată de Salvați Copiii în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu privire la implementarea legislației relevante, a arătat că prevederile legislative referitoare la protecția acestor copii nu sunt suficient cunoscute, îndeosebi în mediul rural și urban mic.
În acest context, Conferința Națională Provocări și soluții în protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – către o abordare națională, organizată de Salvați Copiii în parteneriat cu Tribunalul București reunește în jur de 120 de participanți, atât reprezentanți ai instituțiilor centrale, cât și specialiști de formație interdisciplinară de la nivel județean și local.