Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Strategia energetică, lansată spre dezbatere publică

Publicat: vineri, 21 septembrie 2018

Ministerul Energiei a publicat, în vederea dezbaterii publice, proiectul mult așteptat al strategiei energetice. „Am promis că elaborăm strategia energetică și acum o supunem dezbaterii publice”, a declarat ministrul energiei Anton Anton. Potrivit acestuia, printre marile obiective ale strategiei se află creșterea calității pregătirii profesionale și formarea continuă a resursei umane. „Trebuie să începem cu atragerea resursei umane. Altfel, ne trezim cu centrale mari noi, dar fără a avea resursa umană calificată. Vrem să facem reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și avem nevoie de resursă umană. Vrem să hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, care este un sistem complicat și la care avem nevoie de oameni calificați”, a precizat ministrul.

Acesta a precizat că trebuie sprijinit învăţământul dual pentru obţinerea unor calificări profesionale.

Strategia energetică este un document care va fi analizat și revizuit anual, în condițiile în care vizează un domeniu dinamic, în continuă schimbare, a mai precizat ministrul.

România va rămâne fără gaze peste 14 ani, dacă nu vor fi extrase zăcămintele din Marea Neagră

Conform proiectului, rezervele de gaze ale României se vor epuiza în următorii 14 ani, iar exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră este o condiţie sine-qua-non pentru a miza în continuare pe această resursă în mixul energetic al ţării, notează AGERPRES.

„Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice”, potrivit strategiei.

Datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, inserate în proiect, arată că rezervele de gaze ale ţării, fără cele din Marea Neagră, sunt de 153 de miliarde de metri cubi, care, la o producţie anuală de 10,5 miliarde de metri cubi, ar fi suficiente pentru 14,6 ani.

Producţia de gaze din Marea Neagră va atinge punctul maxim în anul 2025: „Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050”.

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României. Nivelurile cantitative cumulate din producţia convenţională onshore şi offshore pot avea potenţialul de a fi excedentare faţă de nivelul estimat în prezent al cererii de pe piaţa internă, relativ liniar.

România îşi propune creşterea consumului de gaze naturale în industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale, au mai arătat autorii proiectului.

Principalele obiective strategice cuprinse în Strategia Energetică a României:

  • Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

Obiectivele Strategiei Energetice:

  • Energie curată și eficiență energetică;
  • Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • Modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • Creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Programul de investiții

„În locul capacităţilor vechi care vor fi retrase în rezervă sau dezafectate în viitorul apropiat, sunt necesare investiţii în noi capacităţi, o parte fiind destinate funcţionării în cogenerare în localităţile cu sistem de încălzire centralizată (SACET) funcţional: Bucureşti, Constanţa, Galaţi şi altele. Este cuprinsă aici şi înlocuirea capacităţilor de la Iernut. Costul investiţiei este relativ redus, sub 1.000 euro/kW putere instalată, astfel încât se poate asigura finanţarea chiar în condiţii de cost ridicat al capitalului, iar turbinele sunt eficiente şi flexibile, cu costuri de mentenanţă relativ reduse”, spune documentul citat.

Lista proiectelor:

  • Finalizarea grupurilor 3 şi 4 la CNE Cernavodă: Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă prevede finalizarea și punerea în funcțiune a două unităţi nucleare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 720 MW, un grup urmând a fi pus în funcțiune până în 2030.
  • Realizarea unui grup energetic nou, de 600 MW la Rovinari: Proiectul prevede construcția unei capacități pe bază de lignit de 600 MW, care să intre în producție după anul 2020, și căreia să-i poată fi adăugată o capacitate de captare și stocare a CO2 începând din 2035. Valoarea proiectului este de aproapte un miliard de euro. Rezultatele modelării indică fezabilitatea, începând cu anul 2020, a proiectelor pentru noi centrale termoelectrice pe bază de lignit cu parametri supracritici, iar din anul 2035 – cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu tehnologia de captare, transport și stocare geologică a CO2 (CSC). Modelarea arată că ar putea fi construită o capacitate pe bază de lignit prevăzută cu CSC cuprinsă între 600 MW și 1000 MW.
  • Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești: Prin realizarea celor două grupuri nucleare noi și menținerea unui trend crescător al capacităţilor de producţie din surse  regenerabile cu caracter intermitent, construcția unei centrală de mare capacitate cu acumulare prin pompaj este obligatorie pentru  stabilitatea sistemului electroenergetic.
  • La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore.
  • Complexul Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole: Unul dintre proiectele hidrotehnice cu folosinţe complexe şi cu un mare potenţial de a genera dezvoltare economică regională este Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole. Proiectul va fi realizat prin amenajarea a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II, până imediat în aval de confluenţa cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria şi Serbia.

Proiectul Strategiei Energetice a României 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050, a fost lansat joi în dezbatere publică. După această etapă, va fi elaborat un document final al strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au precizat reprezentanţii Ministerului Energiei, pentru AGERPRES.

Documentul va fi apoi aprobat prin Hotărâre de Guvern, potrivit Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.

Sursa: AGERPRES; Amos NEWS

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=104047

Publicat de la data sept. 21 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, Economic.

Zona comentariilor

Meteo în țară

17 octombrie 2018, 0:59
 

NV
Senin
12°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 12°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 57%
Vânt: 4 km/h NV
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:31
Apus: 18:30
Prognoza 17 octombrie 2018
Zi
 

ENE
Parţial însorit
23°C
Vânt: 11 km/h ENE
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 3
Noapte
 

NE
Senin
11°C
Vânt: 4 km/h NE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 139.076 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team