Studiu comparativ 2014 – 2017: Înghețată cu mai puține calorii, dar mai multe E-uri

InfoCons – Asociație pentru Protecția Consumatorilor a realizat un studiu comparativ cu privire la evoluția produselor tip înghețată în perioada 2014 – 2017 pe baza studiilor din 20142016 și 2017 pe produse tip înghețată, concluziile fiind următoarele:

În ceea ce privește conținutul de aditivi alimentari/produs, s-a constatat o creștere a mediei și medianei, de la 5 E-uri în studiul din 2014la 6 E-uri în cazul studiul din 2017.

Cel mai mare număr de E-uri într-un singur produs a fost identificat în studiul din anul 2016, regăsindu-se 16 E-uri într-un singur produs.

La polul opus, cel mai mic număr de E-uri a fost identificat în studiul din 2014, respectiv 2 E-uri per produs.

Totodata, a fost identificată o creștere a tipurilor de aditivi identificați în produsele studiate, de la 18 tipuri de aditivi identificați în 2014, la 26 de tipuri în 2016 și, respectiv, 36 de tipuri de aditivi în 2017.

Cele mai des întâlnite E-uri sunt:

Cod E-uri Denumire E-uri Repetări
E471 mono si digliceride ale acizilor grasi 50
E410 guma de carruba 46
E412 guma de guar 43
E322 lecitina 32
E407 caragenan 17

În ceea ce privește valorile nutriționale, dacă în cadrul studiului din 2014 acestea erau menționate doar în cazul a 81.48% dintre produse, pentru studiile din 2016 și 2017 acestea au fost înscrise pentru toate produsele.

Înghețata este un amestec de lapte sau frișcă, zahăr și cacao, vanilie sau fructe. Asta în cazul fericit în care lista nu este continuată de numeroși conservanți, stabilizatori sau arome care mai de care mai diverse.

Așadar, înghețata – mai ales dacă este una cremoasă și făcută cu ingrediente de calitate – este o sursă de multe calorii. Astfel, 100 g de înghețată (aproximativ 2 cupe) poate ajunge și la 300 de Calorii.

Așa cum precizam mai sus, ca să fie cremoasă, înghețata are nevoie de frișcă sau lapte integral, ceea ce înseamnă grăsimi saturate. Grăsimile ar trebui să reprezinte maxim 30% din numărul de calorii necesare pe zi. Iar grăsimile saturate ar trebui reduse sub 10%.

Asta deoarece grăsimile saturate cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru cancerele de colon şi sân.

De asemenea, conținutul mare de grăsimi saturate îngreunează digestia, ceea ce poate duce la balonare. 

Pe lângă grăsimi, înghețata conține zahăr, care nu este altceva decât un hoț de nutrienți. El favorizează depunerea grăsimii pe abdomen, apariția cariilor și creșterea trigliceridelor.

O altă componentă „de bază” a înghețatei o reprezintă aditivii. Folosirea generalizată de aditivi afectează aroma şi gustul înghețatei. Potențarea aromelor atrage de multe ori după sine o dependență de gust. Mai mult, aceste arome ne pot schimba preferințele alimentare, astfel încât nu mai reușim să recunoaștem produsele naturale și de calitate.

Recomandarea mea este să vă preparați propria înghețată acasă, din fructe și iaurt.

Iulia Busuioc

Content Manager Clinica de Nutriție KiloStop

Cel mai mare aport energetic a fost identificat în studiul din 2016, unde un singur produs conținea 355 kcal/100g, urmat de studiul din 2014, în care a fost identificat un produs cu 351.3 kcal/100g.

Produsele cu cel mai mic aport caloric au fost identificate în cadrul studiilor din 2017 și 2016, respectiv 82 și 85 kcal/100g.

Totodată, în urma analizei comparative a mediei și medianei, poate fi observat un trend descendent a Valorii Energetice față de studiile din 2014 și 2016.

În ceea ce privește conținutul de zahăr regăsit în produsele studiate, cele mai mari cantități le-am regăsit în cadrul studiului din 2016, respectiv 35.22 g/100g, și 2014, respectiv 31 g/100g. La polul opus, cel mai mic conținut de zahăr a fost regăsit în studiul din 2017, respectiv 3,8 g/100g.

În urma analizei comparative a mediei și medianei ale Conținutului de zahăr din produsele studiate, cea mai mare valore a fost înregistrată în studiul din 2016, având însă o tendință descendentă.

Studiul face parte dintr-un proiect de informare asupra produselor comercializate atât pe piața romanească, cât și pe cea europeană si este derulat de InfoCons – Organizație Națională pentru Protecția Consumatorilor (membră cu drepturi depline în cadrul consorțiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse și servicii la standarde europene), pentru ca alegerea cetățeanului consumator să fie facută în cunoștință de cauză.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.