SUA – noi începuturi de drum
Amenințarea extremiștilor
Pe măsură ce tot mai mulți extremiști se antrenează militar, creșterea extremismului intern în SUA devine din ce în ce mai alarmantă. Mulți indivizi cu ideologii extremiste își folosesc trecutul militar pentru a organiza operațiuni periculoase, care reprezintă o preocupare pentru securitatea națională.
Mai multe rapoarte arată că organizațiile radicale îi caută pe cei cu pregătire militară pentru recrutare.
Acest lucru reprezintă o provocare serioasă pentru SUA, care nu caută să incrimineze oamenii de serviciu, ci vrea să prevină radicalizarea lor. Investigația celor aproximativ 140 de persoane acuzate de infracțiuni federale sau de stat în legătură cu evenimentele legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, de către personae care-l sprijineau pe Donald Trump a constatat că aproximativ 20% dintre făptași aveau antecedente militare.
ANTIFA
Antifa înseamnă antifascism sau antifascist și este derivat din Germania, de la începutul anilor 1930, unde grupurile socialiste „anti-fa” s-au opus naziștilor lui Adolf Hitler. Este o mișcare politică de stânga, care se identifică și ca antirasistă. Mișcarea Antifa nu are un lider național și este alcătuită din „grupuri și indivizi independenți, radicali, care gândesc la fel”, potrivit unei analize din anul 2020 a Serviciului de Cercetare al Congresului.
Președintele american Donald Trump a semnat pe 23 septembrie 2025 un ordin executiv care desemnează mișcarea de stânga Antifa drept organizație teroristă, a anunțat Casa Albă. Anunțul vine în urma asasinării activistului conservator Charlie Kirk.
Potrivit ordinului, Antifa a fost etichetată drept „organizație teroristă internă”. Ordinul lui Trump îndrumă agențiile federale să investigheze și să dezmembreze această „întreprindere militaristă și anarhistă, care cere în mod explicit răsturnarea guvernului Statelor Unite”.
Autoritățile americane pot acționa împotriva „oricărei persoane, care pretinde că acționează în numele Antifa sau pentru care Antifa a oferit sprijin material”, se mai arată în ordin.
Arcul de Triumf
Pe 10 octombrie 2025, președintele american Donald Trump a anunțat că ia în considerare planurile de a construi un monument asemănător Arcului de Triumf din Paris, în Washington, D.C.: propunerea se referă la ridicarea unei structuri comemorative clasice și grandioase în capitală pentru a marca cea de-a 250-a aniversare a independenței SUA din 2026. Locul potențial pentru amplasarea monumentului este Memorial Circle – un sens giratoriu între Lincoln Memorial, o atracție turistică majoră din centrul orașului Washington.
Ideea a fost propusă pentru prima dată de criticul de arhitectură Katesby Lee, în 2024. De asemenea, Donald Trump s-a angajat public să renoveze parcurile și străzile din Washington și a semnat un ordin executiv în care afirmă că „clădirile guvernamentale federale trebuie construite în stiluri clasice și tradiționale”.
Bazele subacvatice ale… OZN-urilor
Pe 28 septembrie 2025, Tim Burchett, din Tennessee (SUA), membru al Comitetului de Supraveghere al Camerei Reprezentanților, care analizează rapoartele OZN, a declarat într-un interviu acordat regizorului de documentare și cercetătorului OZN, Red Panda Koala: „Forme de viață extraterestre, foarte avansate sau civilizații, s-ar putea ascunde în prezent în mările adânci ale Pământului. Observații OZN au fost frecvent raportate în 5 sau 6 zone de adâncime, din apropierea coastei SUA, iar personalul Marinei SUA a urmărit vehiculele subacvatice, dar nu le-a putut ajunge din urmă din cauza vitezei lor, care depășea cu mult tehnologia militară americană”. Burchett a adăugat că omenirea știe mai puțin despre adâncurile mării decât despre suprafața Lunii.
Un videoclip, care reia remarcile lui Tim Burchett, a fost lansat pe X (fostul Twitter) pe 17 august 2025, a adunat peste 1,9 milioane de vizualizări și a stârnit o atenție largă. Burchett nu a dezvăluit dovezi care să confirme existența vehiculelor subacvatice. Experții i-au criticat afirmațiile, menționând că se bazează exclusiv pe mărturiile personalului Marinei și nu are date științifice revizuite de colegi, subminându-le credibilitatea.
După remarcile lui Tim Burchett, dr. Michael Salla, un cercetător al fenomenelor extraterestre, a dezvăluit public locurile specifice în care astfel de baze OZN ar putea exista. Dr. Salla a arătat spre Oceanul Atlantic lângă Bahamas, susținând că „Marina SUA operează o instalație subacvatică top-secretă numită Atlantic Undersea Test and Evaluation Center în această zonă”.
Pe 19 august 2025, dr. Salla a apărut într-un podcast despre OZN și secrete guvernamentale, explicând următoarele: „Lângă Bahamas se află Limba Oceanului, unde fundul mării se scufundă brusc la o adâncime de aproximativ 914 m. Mulți oameni au raportat observații de OZN și vehicule subacvatice acolo…”.
Boom-ul fracturării
În 2023, SUA au devenit cel mai mare exportator de gaz natural lichefiat (GNL) depășind Qatar și Australia. Statele Unite produc acum 22% din petrolul mondial și 25% din GNL Dar se preconizează că folosirea combustibililor fosili va începe să scadă până în 2030. Noile centrale de gaze sau terminale de import vor fi viabile numai dacă sunt destinate utilizării pe termen lung.
Dominația SUA s-a bazat mult timp pe controlul fluxurilor globale de energie, atât prin protejarea rutelor de navigație, cât și prin furnizarea monedei pentru a deconta tranzacțiile cu petrol. Sursele regenerabile descentralizate și tehnologiile curate, cum ar fi bateriile și vehiculele electrice, slăbesc acum această dominație. Prin legarea aliaților de gazul american, Washingtonul vrea să-și păstreze capacitatea de a folosi energia ca pârghie.
Casa Albă „reîncărcată”
„Este Biroul de Aur al Epocii de Aur”, spune secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, despre reproiectarea Biroului Oval.
În timp ce alți președinți au înțeles că sunt doar locuitori temporari ai Casei, Trump vrea în mod clar „să-și lase amprenta într-un mod foarte fizic asupra Casei Albe, spre deosebire de orice alt președinte din istoria recentă”, a declarat, pe 25 septembrie 2025, istoricul Casei Albe, Kate Andersen Brower.
Noile idei i-au venit după ce a văzut dimensiunea și splendoarea reședințelor oficiale ale altor lideri de stat: Palatul Buckingham este de 15 ori mai mare decât Casa Albă (are suprafața de 830 mii mp față de cei 55 mii mp ai Casei Albe) și are 775 de camere față de 132 la Casa Albă. Pentru asta, parțial este de vină George Washington, primul președinte al SUA, care a insistat că reședința oficială trebuie să reflecte președinția modestă, „de la popor”, pe care părinții fondatori o aveau în minte.
Actualul președinte a apelat la serviciile unui tâmplar din Florida, John Icart, care lucrase la casa sa din stațiunea Mar-a-Lago și l-a dus la Washington cu Air Force One. Icart este numit „tipul de aur” al lui Trump de către personalul Casei Albe: Icart a adus cu el câțiva dintre heruvimii aurii din Mar-a-Lago, sculpturile aurite din jurul șemineului și mulurii aurii de pe pereți și tavane pentru a se potrivi cu perdelele de aur pe care le avea Joe Biden și care, în mod previzibil, au rămas.
Oficialii spun că Trump a supravegheat personal îmbunătățirile Casei Albe, poziționând pe pereții acesteia portrete ale foștilor președinți, toate în rame aurite.
Efectele războiului comercial al SUA
Noile regimuri tarifare al lui Donald Trump – nemaivăzute de aproape un secol – impozitează acum majoritatea bunurilor care intră în Statele Unite. Consumatorii și importatorii observă că inflația de bază și prețurile de producție sunt în creștere. A existat o creștere temporară a importurilor pentru a anticipa noul regim fiscal cu fiecare țară parteneră pentru schimburi comerciale. Odată ce această activitate economică inițială se estompează, șanțurile adânci ale unei încetiniri au devenit destul de evidente.
Perturbările generate de noile regimuri tarifare cu fiecare stat al lumii arată că țările sud-est asiatice acordă o atenție mai mare asupra consumului propriilor gospodării.
Tarifele aplicate de la începutul lunii august 2025 încep să acumuleze costuri pentru importatori și consumatori, împreună cu fluxurile comerciale perturbate, creșterea prețurilor la bunuri și, în cele din urmă, scăderea cererii.
Țările care s-au bazază prea mult pe piețele americane vor crea mai greu o cale către o creștere mai durabilă, izolându-și economiile în fața propriilor consumatori de vicisitudinile politicilor comerciale capricioase ale SUA.
Extinderea listei de minerale critice
Departamentul de Interne al SUA a publicat proiectul de listă a mineralelor critice din 2025, adăugând 51 de mărfuri extrase, cum ar fi cupru, plumb, potasiu, siliciu și argint. Aceasta marchează a doua actualizare din 2017 a listei care ghidează strategia guvernamentală, cum ar fi orice scutiri de taxe și viteza deciziilor de autorizare. Ideea este „de a asigura mineralele necesare pentru a stimula economia SUA și pentru a proteja securitatea națională”, a declarat US Geological Survey (USGS) într-un comunicat.
Guvernul american a elaborat o extindere a listei sale de minerale critice pentru a preveni ceea ce un oficial a spus că sunt potențiale „întreruperi ale lanțului de aprovizionare”, într-o mișcare despre care experții spun că ar putea ajuta la creșterea producției onshore de cipuri semiconductoare, sisteme auto și panouri solare în loc să se bazeze pe China.
Lista actualizată a mineralelor cheie trebuie să meargă împreună cu o finanțare semnificativă dacă SUA intenționează să ajungă din urmă „avansul de zeci de ani” al Chinei: industriile pe bază de minerale au contribuit cu peste 4 trilioane de dolari la economia SUA în 2024, se arată în comunicatul USGS.
„Închiderea” Guvernului
Prima „închidere” a avut loc în timpul primei administrații a lui Donald Trump și a fost cea mai lungă din istoria țării.
Timp de 35 de zile, între decembrie 2018 și ianuarie 2019, Trump a organizat o ofertă legislativă pentru proiectul de lege de finanțare a grupului democrat din Camera Reprezentanților. Aproximativ 800.000 de funcționari au fost afectați, iar cca 380.000 au fost suspendați din funcțiile lor și cel puțin 420.000 au lucrat fără plată.
A doua închidere a Guvernului federal, care a început pe 1 octombrie și s-a încheiat pe 13 noimebrie 2025, a costat economia SUA aproximativ 15 miliarde de dolari pe zi, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
Închiderea a venit dintr-o dispută partizană privind subvențiile de sănătate pentru piețele Affordable Care Act, care deservesc aproximativ 24 de milioane de americani, ce nu au asigurare bazată pe angajator sau acoperire public, precum Medicaid.
Muzeele americane schimbă istoria sclaviei
Casa Albă a anunţat, într-o scrisoare adresată instituţiei care gestionează aproximativ douăzeci de muzee publice din Washington, Smithsonian Institution, că administraţia SUA va efectua o examinare amănunţită pentru a se asigura de „alinierea” acestora cu viziunea asupra istoriei Statelor Unite promovată de Donald Trump, bazată pe „adevăr şi raţiune”.
Preşedintele american a semnat în martie 2025 un decret menit să recupereze controlul asupra conţinutului muzeelor Smithsonian, pe care le-a acuzat deja de „revizionism istoric” şi de „îndoctrinare ideologică” rasială, în special sub predecesorii şi duşmanii săi politici, Barack Obama (2009-2017) şi Joe Biden (2021-2025).
Neînțelegerile dintre serviciile secrete
Directoarea serviciilor secrete naționale americane, Tulsi Gabbard, este acuzată că nu vrea să împărtășească informațiile culese despre negocierile cu Ucraina cu cei mai apropiați aliați ai Washingtonului. Această poziție avantajează Moscova și riscă să submineze o instituție istorică a serviciilor secrete: alianța „Five Eyes”.
Alianța „Five Eyes” („Cinci Ochi”), creată din 1946, este formată din Regatul Unit, Canada, Statele Unite, Australia și Noua Zeelandă). Limitarea schimbului de informații între membrii alianței îi îngrijorează pe experții în informații.
Noi reguli privind permisul de muncă
Prin punerea în aplicare a acestor noi reguli, Departamentul Securității Interne (DHS) acordă imigranților prioritate adecvată de screening și verificare față de prelungirea duratei autorizațiilor lor de angajare.
Serviciile de cetățenie și imigrare din SUA (USCIS) au declarat că prelungirea automată a documentelor de autorizare a angajării (EAD) nu va mai fi acordată celor care solicită reînnoirea acestuia începând din 30 octombrie 2025.
Această regulă are câteva excepții, cum ar fi prelungirile acordate prin lege sau printr-o notificare publicată în Registrul Federal pentru documentele de angajare. USCIS i-a sfătuit pe străini să solicite reînnoirea în timp util a EAD prin depunerea unei cereri de reînnoire cu până la 180 de zile înainte de expirarea EAD.
Noua sală de bal
„Noua, grandioasa şi magnifica sală de bal”, după aprecierile președintelui SUA, ale cărei costuri sunt estimate la 250 de milioane de dolari, urmează să aibă o suprafaţă de peste 8.000 de metri pătraţi şi să găzduiască până la 1.000 de persoane.
Va fi folosită pentru dineuri grandioase în onoarea şefilor de stat străini şi alte evenimente de amploare, a precizat preşedintele.
Sala de bal va fi finanţată în întregime din fonduri private, obținute în special de la „patrioţi generoşi şi companii superbe”: la jumătatea lunii octombrie 2025, Donald Trump a găzduit un mare dineu pentru a mulţumi miliardarilor şi marilor companii pentru donaţiile lor.
Printre invitaţi s-au numărat reprezentanţi de la mari corporaţii, precum Amazon, Apple, Google, Meta, Microsoft, precum şi gigantul din domeniul apărării Lockheed Martin.
Pedeapsa cu moartea
Pedeapsa cu moartea câștigă din nou atenție în politica americană: președintele Donald Trump a anunțat că va impune pedeapsa cu moartea pentru crimă și a cerut public execuția suspecților pentru crime odioase recente. În plus, guvernatorul Ron DeSantis al statului Florida, cunoscut și sub numele de Sunshine State, efectuează execuții într-un ritm record.
Pe 25 septembrie 2025, Donald Trump a semnat un memorandum în Biroul Oval, în care se spune că oricine comite o crimă în capitala Washington va fi pedepsit cu moartea. O sursă de la Casa Albă a explicat că scopul acestui memorandum este de a-l instrui pe procurorul general Pam Bondi și pe alții să „execute pe deplin pedeapsa cu moartea dacă dovezile și faptele cazului indică faptul că ar trebui aplicată”.
DeSantis, clasificat ca unul dintre potențialii candidați republicani la Președinție pentru următoarele alegeri, a aprobat, până la 30 septembrie 2025, 13 execuții. Acest fapt marchează cel mai mare număr de execuții într-un singur an în Florida, de când pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă, în 1976.
Reluarea producției de cărbune
Guvernul federal a anunțat prima licitație în octombrie 2025, pentru a închiria extragerea a 167 de milioane de tone de cărbune pe terenuri federale, cea mai semnificativă cantitate din ultimele decenii.
O singură companie a participat la licitație, Navajo Transitional Energy Co, care a oferit 186.000 de dolari; oferta înseamnă a zecea parte dintr-un penny pentru fiecare tonă de cărbune extras din sud-estul statului Montana, iar guvernul federal nu a clarificat dacă o va accepta.
Ultima vânzare reușită de exploatare a cărbunelui din regiune a avut un rezultat complet diferit: atunci, o companie a plătit peste 790 de milioane de dolari pentru 721 de milioane de tone de cărbune, prețul fiind de peste un dolar pe tonă.
Guvernul federal pregătește o altă vânzare de concesiune a aceleiași zone – unul dintre cele mai productive zăcăminte de cărbune din SUA – pentru care ofertele au fost oprite în timpul administrației trecute.
Zidul de la frontiera cu Mexicul
Secretarul american al Securităţii Interne, Kristi Noem, a anunţat că întregul zid de-a lungul frontierei dintre SUA şi Mexic va fi vopsit în negru, pentru a-l face să fie mai fierbinte la Soare, cu scopul de a descuraja încercările de escaladare.
În timpul unei vizite de-a lungul unei porţiuni a zidului din New Mexico, oficialul a precizat că această idee a venit direct de la preşedintele Donald Trump.
Potrivit autorităţilor, vopseaua neagră va servi şi pentru a proteja metalul împotriva ruginei. Mike Banks, şeful patrulelor de frontieră, a confirmat că această măsură va completa eforturile existente pentru securizarea frontierei.
În timpul primului său mandat, cel de-al 47-lea preşedinte al Statelor Unite a făcut din construirea zidului de frontieră unul dintre pilonii politicii sale în materie de imigraţie, în ciuda mai multor întârzieri juridice şi logistice.
Finanţarea alocată pentru finalizarea acestuia ar trebui să ajungă la 46 de miliarde de dolari, graţie adoptării proiectului său bugetar, „Big Beautiful Act”, în vara lui 2025. Paralel cu construirea zidului, SUA au continuat desfăşurarea a mii de militari de-a lungul frontierei cu Mexicul.
Zidul se întinde pe cei 3.200 km de frontieră dintre Statele Unite şi Mexic, de-a lungul râului Rio Grande.
Emilian M. Dobrescu
Foto: Pixabay