Supraîndatorarea stârnește alarme în UE
La un deceniu de la marea criză a datoriilor suverane și peste un an în criza economică indusă de pandemie, gestionarea finanțelor la Bruxelles este din nou în dispută.
Italia, Franța și Spania au făcut apeluri pentru a se reforma regulamentul fiscal al UE cu o nouă abordare a datoriilor, ca răspuns la realitățile economice actuale.
Desigur, astfel de modele nu găsesc nicio aprobare în „nordul frugal”, care are oroare de conceptul de „liber la îndatoare” – Austria deja a început o adevărată cruciadă împotriva nivelurilor de datorie „moral-alarmante” și pentru a îndeplini o viziune cu un guvern perfect consolidat, finanțe și politică monetară conservatoare, un deficit bugetar nu mai mare de 3% din PIB și o povară a datoriei care să nu depășească 60%. Practic, statele care susțin aceste rigori sunt gata să se întoarcă la epoca pre-COVID încă din 2021, notează Euractiv.
Dar aceeași Bancă Centrală Europeană care a ridicat la rang de politică europeană prudența fiscală, a condus ancheta împotriva datoriilor prin punerea în aplicare a unor programe de austeritate, ca parte a celebrei Troici, este acum hotărâtă să inunde economia cu bani ieftini, inaugurând o relație complet nouă cu inflația, încurajând în mod activ cheltuielile guvernamentale, angajându-se să asigure rate scăzute ale dobânzii.
Aceste politici complet diferite aplicate în două crize majore derulate în mai puin de 15 ani dau statelor și națiunilor senzația că sunt poligon de teste – economiile oamenilor nu numai că nu generează profit, ci își pierd valoarea pe termen lung, iar guvernele ajung să economisească bani doar pentru a păcătui din nou prin cheltuieli masive. Asta în cazul în care economisesc…