Tactici de manipulare a electoratului

De-a lungul istoriei, guvernele și grupurile de interese au folosit cele mai avansate metode de comunicare pentru a-și impune mesajele – proclamații regale, emisiuni radio, cinematografie de propagandă. Astăzi nu s-au schimbat decât uneltele tehnice.

SUA sunt statul care încalcă cel mai mult #HumanRights”, trimite pe Twitter liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Khamenei, care are mai multe conturi – unul pentru publicul intern, în farsi, altul pentru publicul străin, cu postări în engleză, spaniolă și arabă, destinate de obicei să răspândească linia statului iranian pe probleme internaționale și, de asemenea, să atace Israelul și Statele Unite.

Contul nu este verificat, dar fotografiile și videoclipurile indică faptul că Guvernul iranian este implicat. În 2014, liderul religios a inclus hashtagul #Ferguson pentru a intra în dezbaterea din SUA cu privire la relațiile rasiale, acuzând imediat America de discriminare și subjugare a afro-americanilor.

Ayatollahul a trimis un tweet amenințător, cu silueta fără echivoc a fostului președinte Obama, care avea ațintită o armă spre cap, cu mesajul: „Președintele a spus că poate elimina armata iraniană. Dacă se întâmplă vreun război, cel care va ieși în pierdere va fi agresivul și criminalul – SUA”.

Rezultate examinate manual

Când documentarul unuia dintre cei mai apreciați producători, Alex Gibney, „Going Clear: Scientology and the Prison of Belief” urma să fie difuzat pe HBO, în 2015, cultul s-a grăbit să răspundă pe rețelele sociale, pentru că o mare parte din documentar s-a concentrat asupra istoriei întunecate a bisericii, dezvăluind corupția și abuzul fondatorului L. Ron Hubbard sau ale liderului David Miscavige.

Prin intermediul contului de Twitter al tabloidului Scientology Freedom Magazine, biserica i-a atacat pe realizatori, au făcut plăți către Twitter pentru a-și promova mesajele și au postat atacuri de joasă speță la adresa lui Gibney. Campania de discreditare a servit la promovarea în continuare a filmului…

Victoria Partidului Aam Aadmi în New Delhi s-a datorat mai multor factori. Printre aceștia, propaganda eficientă – conform datelor Facebook, formațiunea a dominat interacțiunea online cu cetățenii.

Ba chiar a fost dezvoltat un algoritm, la Indian Institute of Technology Bombay, din Mumbai, care a analizat limbajul utilizat în mii de postări, pentru a se determina sentimentul alegătorilor față de evenimente. Rezultatele au fost examinate manual de voluntari, care au trimis rapoarte la sediul partidului, din Delhi.

„Țintirea” individuală a alegătorilor

Acele cookie-uri care identifică online computerul, de obicei folosite pentru a adapta ce reclame apar, pe baza istoricului, nu doar companiile private au acces, ci și managerii de campanii politice.

În 2012 ieșea la iveală, ca un adevărat scandal, faptul că administratorilor de campanii politice le-a fost posibil să compare istoricul de navigare al electoratului cu informații cum ar fi înregistrarea partidului politic preferat, istoricul votului, donațiile caritabile, adresa, vârsta și hobby-urile.

Acest lucru a permis campaniilor politice să „țintească” alegătorii individuali cu mesaje și publicitate pe rețelele de socializare. Problema cu aceste imixtiuni este că se ocolesc sfera publică și dezbaterile civile. În loc să fie expuși opiniilor diferite, alegătorii au politica lor privată, analizată și manipulată de marile partide, iar politicienii nu mai au nevoie să convingă publicul cu înțelepciunea politicii lor.

Autoritățile de forță folosesc frecvent mesajele prin intermediul rețelelor de socializare. În Baltimore, în 2015, luptele de stradă au fost reflectate din propria perspectivă a Poliției asupra evenimentelor, amestecându-se informații și recomandări cu tweet-uri editorializate și limbaj manipulat.

Iată un exemplu concret: Un tweet scria: „Un grup de infractori tocmai a declanșat un incendiu în afara bibliotecii situate la Pennsylvania Ave și North Ave”, în timp ce „The Guardian” relata că incendiul a fost în realitate cauzat de scântei de la grenadele de gaze lacrimogene ale poliției.

Tehnici controversate pentru dezinformare

Printre documentele secrete publicate de Edward Snowden se aflau și unele de la sediul central al comunicațiilor guvernamentale, care a format o unitate secretă cunoscută sub numele de Joint Threat Research Intelligence Group și care a dezvoltat o varietate de „trucuri murdare”.

Acestea erau utilizate și împotriva amenințărilor străine, dar și a țintelor civile interne. Multe dintre tehnicile care vizau obiective individuale implicau manipularea rețelelor sociale, configurarea unor capcane online sau schimbarea fotografiilor unei persoane pe un site de rețele sociale, plus o varietate de operațiuni de „semnalizare falsă”.

Aceste documente au fost primele care au demonstrat că un guvern occidental folosește tehnici controversate pentru a ataca țintele și a răspândi dezinformarea online.

În 2014, Associated Press a descoperit o operațiune secretă a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională, prin care se crea o platformă de socializare asemănătoare Twitter, pentru a se sustrage controlului strict al informațiilor și cenzurii internetului.

S-a numit ZunZuneo. Guvernul SUA a insistat asupra faptului că programul nu a fost tehnic o operațiune „ascunsă”, ci mai degrabă o operațiune „discretă”. În final, Comitetul pentru relații externe al Senatului SUA a cerut Agenției să predea înregistrările legate de ZunZuneo…

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.