Țările baltice, modele de conexiune între declarații și fapte

Estonia, Letonia și Lituania, toate în prezent făcând parte din rețeaua electrică rusă, de la obținerea independenței, la începutul anilor ’90, urmează să adere la rețeaua electrică a Europei continentale la începutul anului 2026, ceea ce înseamnă că vor părăsi actualul sistem. Influența pe care Rusia a avut-o asupra vecinilor săi occidentali, cel puțin în teorie, prin intermediul rețelei de electricitate, se va încheia, așadar, numai că decizia a fost luată doar prin compromis.

Când tăiem liniile electrice de-a lungul râului Narva, de asemenea, ne-am tăiat simbolic ultimele legături cu trecutul nostru sovietic”, susține CEO-ul operatorului de sisteme de transport al energiei electrice din Estonia, Taavi Veskimägi, pentru presa finlandeză.

Iată că în statele baltice încă se vorbește despre trecutul apartenenței la colosul sovietic, dar, pe de altă parte, aceste trei țări sunt un caz cu totul aparte de salturi spre acordarea deciziei de apartenență la valorile occidentale cu trăsăturile concrete ale societății.

Practic, statele baltice nu s-au rezumat la a vorbi la nesfârșit și de la tribune politice despre orientarea spre valorile euro-atlantice, au făcut tot posibilul ca și cetățenii să simtă această evoluție.

Lituania, Letonia și Estonia au o reputație incontestabilă de a fi cele mai dezvoltate dintre fostele republici ale URSS.

Deseori numite „tigri baltici”, aceste țări au făcut în așa fel încât să se ridice economic până la respectarea condițiilor de a adopta moneda euro, cu toate avantajele enorme derivate de aici, au făcut reforme rapide și profunde, au atras investiții, au înregistrat creșteri susținute ale PIB-ului și pot privi la ultimele trei decenii ca la o poveste de success – diferența este uriașă.

De când statele baltice au devenit membre ale Uniunii Europene, în 2004, se pot distinge trei perioade diferite în evoluția economiilor lor: cu perioade de creștere puternică sau de recesiune, dar mecanismele economice sănătoase au făcut ca astăzi statele baltice să aibă economii stabile, cu niveluri reduse de deficit public și datorie.

Campioane la dezvoltarea umană

Conform indicelui dezvoltării umane (IDU), toate cele trei state baltice sunt clasificate ca fiind foarte dezvoltate. Dintre statele foste comuniste, doar Slovenia și Republica Cehă sunt clasate mai sus. Lituania se poziționează imediat după Polonia, iar Letonia înaintea Argentinei și Croației. Per ansamblu, la capitolul dezvoltare umană, mai precis indicele care se bazează pe speranța de viață și pe indicatorii economici și reprezintă progresul uman, statele baltice sunt clasate în fața Federației Ruse.

Potrivit Eurostat, rata șomajului în statele zonei euro în 2017 era în medie de 9,3 la sută, dar în toate statele baltice se înregistrau procente inferioare, chiar în condițiile în care aceste țări manifestă aceleași fenomene de îmbătrânire, de migrație a tinerilor (un sfert numai din Lituania) sau efectele crizelor de toate felurile. Dar sănătoasele principia economice au făcut ca salariul mediu net în Estonia să fie de peste 870 de euro, mai mare decât în Cehia, Portugalia sau Polonia. Chiar dacă veniturile nete din Lituania și Letonia sunt ceva mai mici, oricum le depășesc pe cele din Ungaria, România și Bulgaria. Și un detaliu apropo de dezvoltareea umană amintită: deși salariul mediu lunar net din Letonia este cel mai mic dintre statele baltice, cetățenii săi trebuie să lucreze cel mai scurt timp pentru a cumpăra un apartament de 60 mp – ar costa 91 de salarii lunare medii (față de cei 14 necesari în România).

Președintele României Klaus Iohannis s-a dus în vizită în Estonia, în contextul în care 2021 este anul celebrării centenarului relațiilor bilaterale și a celor 30 de ani de la reluarea acestora.

Estonia este cu mult, aș spune chiar foarte mult înaintea noastră în ce privește sisteme de e-guvernare, servicii digitale pentru toții cetățenii, securitatea rețelelor și așa mai departe. Avem foarte mult de învățat”, a spus președintele României. Datele confirm această declarație – în 1991, PIB-ul pe cap de locuitor în Estonia era de 100 de dolari, în 2018 era de aproape 36.000 de dolari, țara reușind în mai puțin de trei decenii de la proclamarea independenței să intre pe lista țărilor cu venituri mari a Băncii Mondiale.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.